Tradiţii la Ovidenii

În tradiţia populară, de Ovidenie (21 noiembrie) sau de „Ziua luminii”, cum mai este cunoscută, începe cu adevărat iarna * ritualurile magice ce se desfăşoară acum au rolul de a aduce încredere, iar duhurile rele ce încep a-şi face apariţia sub ocrotirea nopţii pot fi înlăturate cu uşurinţă * gospodinele pregătesc vărzări sau plăcinte cu dovleac

Creştinii sărbătoresc astăzi Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Cunoscută în tradiţia populară şi cu numele de „Ovidenia”, „Vovidenia” sau „Obrejenia”, sărbătoarea este o zi a luminii care sparge întunericul morţii. Se spune că de la Ovidenii a început şi tradiţia praznicelor şi tot acum începeau Filipii, sărbători ţinute de teama lupilor, pentru paza gospodăriilor.

Tradiţiile specifice sărbătorii de Ovidenii încep din Ajun, când credincioşii merg în cimitire şi aprind lumânări pentru sufletul moşilor şi strămoşilor, mai ales pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru copiii nebotezaţi. Această tradiţie este una care a rezistat mai ales în zona Moldovei. Tot aici se mai dau de pomană vărzări şi vase cu apă, dar cea mai importantă în această noapte este lumina.
„Acum se spune în tradiţia populară că se deschid cerurile şi trebuie să facem praznice pentru cei care nu mai sunt. Chiar se consideră că atunci s-au născut praznicele, de Ovidenii. Se făceau pomeniri mai ales pentru copii şi pentru cei care au avut morţi năprasnice. În cimitire se aprindeau lumânări cât un stat de om, iar ce rămânea după ce ardeau se folosea pentru vrăji sau ca să vezi ursitul în noaptea de Anul Nou”, a explicat Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ.

În satul tradiţional, sărbătoarea coincide cu primul şi cel mai important dintre Filipi sau Hilipii de iarnă, Filipul cel şchiop. Acesta mai era numit Filipul cel Mare, fiind conducătorul cetelor de Filipi. „Fiecare femeie de la sat moştenea din familie şi trebuia să ţină de la unu la şapte Filipi prin nemuncă pentru ca lupii să nu le strice gospodăria. Nu măturau şi nu scoteau gunoiul din casă pentru că se spune că astfel lupii îşi vor lua de acolo energia şi puterea şi se vor înmulţi. ţineau Filipii ca să le apere casa de lupi, de foc, dar şi de şerpi”, a mai spus Florentina Buzenschi.
De Ovidenii, cei care aveau probleme cu ochii duceau la biserică un fuior pe care îl sfinţeau, îl puneau apoi în apă şi se dădeau pe la ochi crezând că astfel se vor vindeca.

Ziua în care înfloreşte Iarba Fiarelor
Din această zi încep să se ungă cu usturoi ferestrele, uşile şi locurile de culcare, ca să nu se lipească de casă farmecele. De la Ovidenii încep şi fermecătoarele să facă vrăji. Se spune că în dimineaţa de Ovidenii înfloreşte şi Iarba fiarelor, o plantă miraculoasă, capabilă să înmoaie fierul şi să deschidă orice lacăt. Creşte pe locuri greu accesibile, pe stânci abrupte, în desişul pădurilor, în locuri mlăştinoase. Este invizibila ziua, iar noaptea scânteiază şi arde ca o flacără roşie sau argintie. E otrăvitoare, iar vitele care o pasc mor. Dacă vreun cal calcă peste Iarba fiarelor, i se vor desprinde potcoavele.

De la Ovidenii, femeile încep a coace vărzări şi plăcinte cu dovleac, alături de care vor pune şi o cană cu covaşă. Băutură încă întâlnită în satele Moldovei, covaşa este o fiertură din mălai şi făină de grâu. Are un gust dulce-acrişor şi se împarte prin vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În alte zone, covaşa se transformă în turtă, din care fiecare om trebuie să mănânce pentru a fi ferit de strigoi.

Citeşte şi: Tradiţii de Ziua Sfinţilor Mihail şi Gavril

Alina FERENŢ, Maura ANGHEL

Se spune că de Ovidenie se deschide cerul, iar animalele capătă darul vorbirii, iar aceste minuni pot fi văzute doar de oamenii cu sufletele curate. Lumânările aprinse de Ovidenie nu se vor stinge niciodată pe lumea cealaltă, iar lumina lor va călăuzi sufletele celor adormiţi.