Zestrea apelor minerale din Iaşi, lăsată de izbelişte

Specialiştii care şi-au dedicat ani de zile în studiul apelor minerale pe suprafaţa judeţului Iaşi cer mai multă implicare din partea autorităţilor, pentru punerea în valoare a acestei bogăţii * în judeţul Iaşi sunt peste 20 de localităţi care încă păstrează zestrea hidrominerală

Peste 20 de localităţi din Iaşi au făcut, de-a lungul anilor, obiectul unor studii privind identificarea apelor minerale, fiind găsite şi analizate trei izvoare minerale pentru ape îmbuteliate, două staţiuni balneare la Nicolina Iaşi şi Strunga, a cărei situaţie a fost prezentată pe larg în paginile cotidianului nostru, nouă localităţi balneo-climaterice, două localităţi cu ape minerale producătoare de nămoluri terapeutice şi nouă localităţi cu alte surse hidrominerale de interes balnear. În majoritatea cazurilor, autorităţile şi-au luat mâna de pe ele, lăsând zestrea apelor minerale în grija sorţii. „Ţinând seama de toate acestea, considerăm că pe lângă importanţa terapeutică a apelor şi a nămolurilor, exploatarea acestora, ar fi şi surse importante pentru economia judeţului nostru. În urma discuţiilor care vor avea loc, considerăm că se vor găsi cele mai bune soluţii ca această zestre de resurse naturale să fie exploatată în favoarea cetăţenilor oraşului şi judeţului nostru. Exploatarea resurselor naturale ar fi o oportunitate deosebită pentru dezvoltarea sistemului sanitar, al turismului medical, dar ar putea aduce şi resurse financiare la bugetul oraşului Iaşi şi al judeţului, cât şi al cetăţenilor. România, în general, dar şi oraşul şi judeţul Iaşi, din punct de vedere al resurselor minerale, sunt bogate, reprezentând surse de sănătate, dar şi de prosperitate, dacă sunt utilizate într-un mod profesionist”, a spus doctorul Victor Bejan, în cadrul unor discuţii cu reprezentanţii Prefecturii Iaşi şi ai Comisiei de Dialog Social. De altfel, încă din secolul al XIX-lea, dar mai ales în secolul XX, s-au realizat multiple studii cu privire la apele minerale: compoziţie chimică, fizică, dar şi efectele lor asupra stării de sănătate a oamenilor.

Ruinele Băilor Strunga

 

Mediul academic, invitat la o dezbatere reală

 

În a doua jumătate a secolului XX, cele mai complexe studii au fost realizate de o echipă de profesionişti formată din medici, chimişti, fizicieni, biologi, geologi, ingineri, sub conducerea doctorului Vlad Bejan. Aceste studii au fost publicate în peste 20 de volume de studii şi 4 cărţi de referinţă. „Pe lângă cunoaşterea datelor din literatura de specialitate, este însă necesară realizarea unor noi studii, interdisciplinare, pentru coroborarea diverselor date în vederea focalizării interesului asupra unor aspecte practice legate de utilizarea acestor ape în scop economic. De aceea, considerăm că implicarea mediului academic într-o asemenea dezbatere este bine-venită. Chiar dacă, la o primă vedere ar părea că în mediul universitar se dezbat probleme legate de aspecte fundamentale, poate prea teoretice şi fără un impact imediat asupra vieţii de zi cu zi, evident că lucrurile nu sunt deloc aşa. Cu atât mai mult, în aspectele legate de geologie, au existat numeroase cazuri în care, atunci când nu s-a ţinut cont de realitatea geologică, s-au produs o serie de efecte negative cu impact direct asupra unor comunităţi mari de oameni”, a precizat conf. univ. dr. ing. Viorel Ionesi. Acesta a cerut autorităţilor locale şi judeţene creşterea interesului faţă de identificarea unor comenzi sociale pentru care studiile universitare realizate şi publicate în reviste de specialitate să-şi găsească şi o utilitate practică, realizarea unor echipe de profesionişti pentru studierea diverselor aspecte legate de zestrea hidrominerală a Iaşului, identificarea unor resurse cu ajutorul cărora să poată fi realizate aceste studii şi implicarea tinerilor pentru ca tema abordată sa aibă şi o dimensiune educativă. 

 

1,4 milioane euro pentru revitalizarea Băilor Strunga