„Toţi vrem pacienţi din vest, dar turismul medical înseamnă inclusiv turişti din România”

Forumul Internaţional pentru Turismul de Sănătate a inclus, la cea de-a VII-a ediţie, desfăşurată la Bucureşti, în perioada 18 - 20 noiembrie, şi un tur al unităţilor medicale private. Reprezentanţi ai personalului medical din unităţi spitaliceşti de stat din Iaşi, Paşcani, Bacău, Tecuci, Brăila au vizitat clinici şi spitale private. În timp ce unele dintre acestea sunt comparabile cu unităţile de stat, altele au fost asociate mai curând cu ceea ce putem vedea în filme!  

Schimbul de experienţă a început chiar după primii kilometri parcurşi, dar nu cu prezentările convenţionale: „Este cineva de la Boli Infecţioase, din Iaşi?”, s-a auzit o voce la mijlocul autocarului „Da!” „Aveţi vaccin antirabic?” „Avem”! Prezentările fiind astfel făcute, echipajul a pornit la drum.

Spre „visul american”

„Turneul de sănătate” a început de la Iaşi, unde vizitatorilor le-a fost prezentat Arcadia Hospital: 5 ani de existenţă, 40 de specialităţi, peste 10.000 de pacienţi trataţi aici numai în 2014, condiţii de top şi aparatură de ultimă generaţie - sunt doar câteva dintre elementele care fac atractiv pentru pacienţi acest centru medical. Printre domeniile dezvoltate aici la nivel de excelenţă cardiologia, patologia tiroidei, ortopedia etc. „Maternitatea este copilul nostru de suflet. Este singura secţie în care nu vin oameni bolnavi. Zâmbetul pe buze este prezent în tot ceea ce facem, pentru că fără comunicare şi respect nu putem face medicină”, a spus dr. Sorin Nistor, care ne poartă, în discursul său elegant, de la Universitatea de Medicină din Iaşi, unde profesorul Negoiţă a rămas celebru pentru zicerea sa „Puneţi-vă două minute în pielea pacientului”, până la visul american de a aduce conceputul „medicul specializat în picior”, în Centrul de ortopedie.

La NeoLife Medical Center (Grupul Internaţional Bozlu), „medicina” este cotată la „5 stele pentru pacienţii clinicii”. Prezentările au fost făcute de un botoşănean cu MD şi MBA, Claudiu Tronciu, manager general: „Misiunea noastră este de a dezvolta la Bucureşti un centru regional de excelență medicală, la aceleaşi standarde cu cele de referinţă din Europa. Centrul este structurat pe 3 etaje, dispune de cabinete ultramoderne, dotate complet pentru acordarea asistenței medicale pentru 20 de specialităţi medico-chirurgicale. Divizia de Oncologie este utilată conform standardelor de excelenţă în domeniu”. Pe una dintre uşi, am văzut pentru prima dată scris: „Terapie nucleară”. În curtea spitalului, o sculptură de inox străluceşte în soare, cu porumbei în zbor. Semnul speranţei este opera fondatorului acestui centru medical.

O echipă „ca-n filme” şi un spital... cât se poate de firesc! 

În condiţii dintre cele pe care orice pacient le-ar putea considera fireşti – de la albul pereţilor, ventilaţia perfectă, curăţenia impecabilă, până la personalul profesionist, calm şi zâmbitor - MedLife Braşov a intrat repede la categoria „De ţinut minte!”.

Câţiva medici „care au părăsit statul” au pornit cu specializări precum endocrinologie, cardiologie, ginecologie, nefrologie etc., iar în 2010, Policlinica de Diagnosticare fondată de ei s-a „întâlnit” cu o firmă omoloagă, MedLife, cu care a găsit compatibilităţile necesare pentru a se dezvolta împreună. „A fost un moment de trecere pe alt orbital, nu mai suntem o firmă doar de diagnostic, facem şi tratament, pentru că avem un spital. Avem internări, continue, de zi, avem pacienţi din toate categoriile, asiguraţi sau care nu ţin cont de asigurare şi apelează la serviciile noastre, şi abonaţi din ţară”, spun reprezentanţii spitalului.

Oncologia este unul dintre domeniile ilustrate aici, în mod special: „Partea oncologică nu este o entitate de sine stătătoare, ci are nevoie de foarte multe resurse - imagistică, chirurgie, endoscopie, laborator. Dacă orice specialitate, că e medicală, că e chirurgicală, poate să funcţioneze cât de cât independent, oncologia nu poate. Din păcate sunt foarte mulţi pacienţi oncologici şi tratamentul corect înseamnă o infrastructură medicală complexă. În spital, ai colegi care te pot ajuta oricând”, spune dr. Daniel Ciurescu.

Medicii de aici şi-au dorit să practice „o medicină modernă, ultradisciplinară şi integrată”. Marele lor pariu a fost să lucreze în echipă, considerând relaţia dintre partea medicală şi management esenţială în bunul mers al lucrurilor, într-un spital. „Eu mi-am propus să nu încurc medicii”, rezumă managerul, conducându-ne printr-un spital de patru etaje „ca-n filme”, al cărui spirit este dat de... echipă.

Un exemplu de „deschidere” este şi faptul că medicii ai căror pacienţi îşi doresc tratamentul într-o clinică privată, nu trebuie să-i „trimită” la privat, ci îi pot opera chiar ei la MedLife: „Astfel, am reuşit să reunim mai mulţi colaboratori. Din ce în ce mai uşor pacientul acceptă partea financiară. Este surprinzător, pentru că la început din 10 pacienţi, jumătate spuneau că e prea scump. Acum pacienţii ştiu unde vin. Porneşti cu o echipă şi, încet-încet, se adaugă brandul de firmă”.

Câmpina, o revelaţie: de la petrol, la recuperare robotizată!

Dacă la Braşov s-a invocat „spitalul ca-n filme”, următorul obiectiv vizitat a fost apreciat în unanimitate ca fiind un „OZN” în peisajul localităţii Câmpina şi nu numai. Inaugurată în primăvara anului 2015, Baza de Tratament Balneologic, Fiziokinetoterapeutic și de Recuperare Medicală, din cadrul Centrului SanConfind Poiana Câmpina, a constituit o adevărată revelaţie.

Clădirea cilindrică a fost adăugată la imobilul fostului Spital Poiana Câmpina, în care a funcţionat, timp de câteva decenii, secţia externă a Spitalului Municipal Câmpina. Baza de Tratament are dotări ultraperformante şi de ultimă generaţie, este considerată cea mai importantă secţie a viitorului Spital SanConfind, „un fel de Perla Coroanei pentru cea mai importantă unitate spitalicească în regim privat din judeţul Prahova”.

Cu bazine dotate cu ascensoare pentru persoanele cu dizabilităţi, apă sărată „ca la Marea Moartă”, spaţii rezervate pacienţilor care doresc masaj, împachetări cu nămol de Techirghiol sau cu parafină, săli pentru balneohidroterapie cu apă sărată de la vechile izvoare ale comunei Poiana Câmpina, precum şi dispozitive ultramoderne pentru recuperarea robotizată a membrelor superioare şi inferioare la copii şi adulţi, SanConfind este o investiţie locală curajoasă, care îşi propune să revitalizeze zona altădată vestită pentru exploatările petroliere.

Dincolo de dotările excepţionale, Baza de Tratament din Poiana Câmpina are şi o echipă specializată în recuperare medicală, din care face parte şi un specialist în acupunctură: dr. Qu Zongfeng!

Acreditarea spitalelor, o sperietoare încărcată de proceduri

La Forumul Internaţional pentru Turismul de Sănătate, desfăşurat la Bucureşti, acreditarea spitalelor a fost subiectul care a suscitat mare interes.

Marius Filip, consilier în cadrul Autorităţii Naţionale de Management a Calităţii în Sănătate, a „decriptat” criteriile de standardizare a calităţii în sistemul medical, punctând „avantajele standardizării”: „Ca turist, cum vă faceţi rezervarea la un hotel? Vă orientaţi după stele. Pozele vă pot păcăli, textele sunt legende, dar încrederea este dată de stele, de standardizare. Se întâmplă acelaşi lucru când alegeţi, ca pacient, un spital”.

Deşi pentru personalul unui spital demersul acreditării este în cele mai multe cazuri o povară, pentru că trebuie îndeplinite numeroase formalităţi, efectul acreditării este că spitalele arată mai bine. „Priviţi ţările europene ca pe nişte judeţe din România. Între casa de asigurări din Anglia şi cea din România se stabilesc legături pentru public, dar asta nu înseamnă că nu se pot stabili legături directe cu furnizorii. Când vine vorba despre medici, cei din Anglia se întreabă cum pot fi duşi acolo mai mulţi medici din România. Chestiunea este alta: cum putem avea pacienţi în comun? În România, găseşti, în plus, un nămol pe care nu o să-l găseşti în Anglia. Sunt ţări în care nu se înţelege ce este tratamentul balnear cu apă minerală, pentru că nu au ape minerale”, a spus Marius Filip, în prezentarea sa.

În acest caz, vorbim despre tradiţii pierdute, ceea ce nu este exclus să se întâmple şi în România. „De fapt, există o staţiune de pe vremea romanilor, în care se fac nunţi”, semnalează Olga Surdu, directorul Sanatoriului Techirghiol. „Deci, tot un fel de turism medical de recuperare”, punctează dr. Filip, destinzând atmosfera, altfel, extrem de serioasă a lucrărilor Forumului.

„Evaluatorii vin să vadă ceea ce aţi omis. E ca şi când aţi avea o casă, pe care aţi reparat-o şi vreţi să o faceţi pensiune. Ca să o băgaţi în circuit, chemaţi o persoană din exterior, un ochi limpede, care să spună da, merge. Sau nu, nu merge. Acesta este rolul comisiei de evaluare”, Marius Filip, consilier în cadrul Autorităţii Naţionale de Management a Calităţii în Sănătate

Sanatoriul Techirghiol a „trecut” de acreditare

Olga Surdu, directorul Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol a precizat că procentul pacienţilor din străinătate este de 5 %, în majoritate români care s-au stabilit în străinătate. În medie, 12.000 de pacienţi pe an aleg serviciile medicale de aici. „Am trecut prin procesul de acreditare, cu bine. Iniţial, ne-a fost greu să facem toate protocoalele, pentru că, având în vedere lunga noastră tradiţie, făceam o sumedenie de lucruri aşa cum trebuie, fără ca ele să fie scrise, fiecare ştia ce are de făcut, deci a fost destul de greu să ne convingem să facem protocoalele. Dar, după aceea, am înţeles că ori de câte ori ne confruntăm cu o situaţie şi o rezolvăm cu dificultate, imediat facem protocolul pentru situaţia respectivă. Povestea cu zâmbetul pe buze nu ne iese întotdeauna, ba pentru că nu sunt suficiente locuri, ba că s-a stricat un aparat, ba că a pornit alarma de incendiu. Ne străduim! Problema este cea a serviciilor decontate de ţările din care vin pacienţii străini”, a spus Olga Surdu, precizând că există o listă a apelor minerale, care trebuie acreditate de ţările terţe, pentru ca serviciile medicale oferite să poată fi decontate.

O evaluare de pomină în judeţul Botoşani

Un exemplu negativ a venit din Moldova, într-un caz semnalat de dr. Marius Filip, de această dată în calitate de preşedinte al unei comisii de evaluare: „Am ţinut neapărat să merg în nişte spitale care aparţineau de consorţiul Spitalului Judeţean Botoşani, pentru că reforma asta a adus, transformarea unui spital într-un consorţiu, extraordinar de greu de manageriat, cu peste 1000 de paturi în spitale răspândite la distanţe de zeci de kilometri. La Darabani, un spital de 20 de paturi (Darabani are 11.000 locuitori – n.n.) era family business, doctoriţa era soţia primarului, celălalt doctor, imigrant, căsătorit cu o moldoveancă. S-au supărat pe mine când am zis că acolo nu e spital. Era aşezământ de sănătate. O unitate care la ora 14.00 îşi închide porţile, respectiv medicul pleacă acasă, nu poţi să spui că e spital”.

* * *
„Toţi vrem pacienţi din vest, dar turismul medical înseamnă inclusiv turişti din România”, a concluzionat Marius Filip, invocând faptul că decăderea turismului balnear din România a avut câteva cauze majore: pe de o parte, după 1990, managerii hotelurilor din staţiunile balneare nu au mai pus accent pe serviciile medicale şi, în lipsa medicilor, încrederea pacienţilor s-a pierdut, pe de altă parte, a dispărut turismul sindical, care asigura continuitatea şi în extra-sezon a activităţii din vestitele staţiuni.

Gina POPA

Forumul Internaţional pentru Turismul de Sănătate şi-a propus să faciliteze schimbul de expertiză profesional–ştiinţifică din domeniu, subliniind faptul că România poate fi o destinaţie de turism medical în condiţiile alinierii la standardele de calitate naţionale şi internaţionale. Cea de-a VII-a ediţie a reuniunii a fost organizată de Fundaţia Amfiteatru, cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism, sub egida Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate şi a Clusterului Medical Sănătate România.