Pe urmele eroilor neamului

Bătăliile pentru apărarea patriei se pierd adesea în negura timpului şi în paginile cărţilor de istorie. Cu toate acestea, există în ţară edificii care stau mărturie curajului dovedit în luptă de români, pentru ocrotirea pământurilor natale. Un astfel de aşezământ este Monumentul Eroilor, situat pe Muntele Măgura, construcţie ce a fost ridicată în cinstea eroilor necunoscuţi căzuţi în Primul Război Mondial şi care străjuieşte asupra oraşului de mai bine de 87 de ani. Anual, aici ajung mii de curioşi

Într-o societate grăbită, în care timpul pare a nu mai avea răbdare cu noi, alegem adesea să evadăm din cotidian pentru a ne încărca sufleteşte, căutând să găsim propria noastră oază de linişte şi de frumos. Un mic colţ de Rai am descoperit în inima Moldovei, traversând agale bazinul hidrografic al Văii Trotuşului. Este vorba despre staţiunea turistică Târgu Ocna, un mic orăşel al judeţului Bacău, ce şi-a câştigat renumele din cele mai vechi timpuri, datorită exploatării masive a sării, cât şi a izvoarelor cu ape minerale, care au lecuit, în timp, bolnavi ce au păşit pe aceste meleaguri pitoreşti.

Citeşte şiAurul alb din inima Moldovei

Muntele Măgura, o filă a istoriei românilor
Străbătut de răul Trotuş, în al cărui susur parcă auzi şi astăzi povestea oraşului, Târgu Ocna este un izvor nesecat de istorie, atât prin numărul mare de monumente, cât şi prin poziţionarea geografică. Unul dintre cele mai impunătoare obiective turistice ale zonei este Monumentul Eroilor, un străjer pentru oraş, al cărui turn se zăreşte pe Muntele Măgura. Situat la 520 de metri altitudine, edificiul este unic în ţară, atât prin amplasament, cât şi din punct de vedere arhitectural. Pentru a ajunge la monument, pătrunzi în inima muntelui pe drumul mănăstiresc ce şerpuieşte parcă spre cer. Dacă eşti însă iubitor de natură şi de drumeţii, poţi alege să urci muntele la pas, străbătând codrii pe poteca ce altădată era trecută de ostaşii români cu armele în mână, dornici să-şi apere ţara şi neamul. Ca mărturie a acestor lupte dăinuiesc stâncile ciuruite de gloanţe, în faţa cărora copii se minunează, iar adulţii îşi pleacă privirile cu respect, în cinstea celor pe care astăzi îi numim eroii neamului.

Din respect pentru eroi
Odată străbătută poteca, vizitatorii descoperă impunătorul monument, ce uimeşte plin simplitate şi prin respectul pe care îl emană. Aici, l-am găsit pe muzeograful Radu Alin. Aflăm de la acesta că monumentul „a fost ridicat în memoria celor peste 14.000 de ostaşi români căzuţi în Primul Război Mondial pe frontul de la Oituz- Coşna- Cireşoaia”. Construirea Monumentului a început în anul 1925, sub domnia regelui Ferdinand şi a reginei Maria, lucrările fiind finalizate trei ani mai târziu, în 1928, sub domnia regelui Mihai şi a Înaltei regenţe domneşti. „Lucrările pentru ridicarea acestui impunător edificiu au fost făcute de către soldaţii veterani, ramaşi în viaţă după aprigele lupte de la Oituz- Coşna-Cireşoaia. Fondurile necesare pentru această construcţie au fost adunate prin subscripţie publică de către Mihai Teodoru, iniţiatorul acestui proiect, sprijinit de arhitectul Constantin Ciogolea, fiu al oraşului, stabilit la Bucureşti”, povesteşte ghidul nostru. Monumentul Eroilor cuprinde parterul şi două etaje, legate printr-o scară interioară circulară, fiind ridicat în întregime din piatră cioplită, având înălţimea de 22 de metri şi formă de obuz.

Sacrificiu acoperit de negura timpului şi de nepăsare
Deşi până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial monumentul era păzit permanent, la încheierea luptelor, acesta cade pradă uitării şi nepăsării, fiind lăsat în paragină. 27 de ani mai târziu reintră în atenţia autorităţilor, fiind renovat între anii 1972-1974 şi deschis publicului larg, ca muzeu. Din acel moment, iubitorii de istorie, dar şi curioşii, pot vizita edificiul, la parterul căruia vor descoperi o placă în memoria eroilor, menită să arate vitejia, puterea şi spiritul de sacrificiu al ostaşului român. „Depusă pe mormântul eroului necunoscut, descoperit în tranşeele încă vizibile de la Coşna, această placă are gravat mesajul Ostaşi ce aţi căzut pentru ţară, Viteji ai credinţei, soldaţi, Oriunde în morminte voi staţi, Vă fie ţărâna uşoară!”, explică muzeograful Radu Alin.

 

 

Istoria din spatele zidurilor
Cei care vor trece pragul acestui muzeu vor putea găsi aici fotografii ce imortalizează cele mai importante momente de pe front, arme de război, uniforme purtate de soldaţii români şi vestigii care amintesc de Primul Război Mondial. „Un exponat de valoare este fotografia Masa Reginei, ce a fost dăruită de fotograf unui prieten şi transmisă din generaţie în generaţie până în anul 1992, când a fost donată muzeului”, explică muzeograful.
Urcând treptele monumentului, la etaj putem admira şi fotografii ce ilustrează construirea edificiului. De asemenea, muzeologul ne prezintă cu încântare şi imaginile ce-i înfăţişează pe ostaşii români pe câmpurile de luptă de la Oituz, Coşna şi Cireşoaia. „Avem imagini cu telegrafiştii ce au luptat în anul 1917 în corp de comandă. De asemenea, avem şi o fotografie a caporalului-grenadier Muşat”, ne prezintă muzeograful Radu Alin exponatele. Prin intermediul fotografiilor, mai facem cunoştinţă şi cu alţi viteji ai acelor vremuri, precum locotenent colonelul Gheorghe Demetriad, căzut erou pe vârful Coşna, colonelul Marcel Olteanu, colonel-locotenent Gheorghe Sotir, generalul Eremia Grigorescu, care a luptat la Oituz, precum şi cu generalul Averescu.

 

În amintirea lui Constantin Muşat
De poveştile ghidului se bucură şi Andrei, în copil de 12 ani, venit cu părinţii în staţiunea Târgu Ocna, tocmai din Someşul Rece. „Este prima dată când vizitez un astfel de monument, aflat în vârful unui munte! Îmi place nespus de mult ce am văzut aici, iar poveştile despre ostaşi sunt fascinante”, rosteşte cu entuziasm în glas Andrei, rugându-l pe ghid să-i mai vorbească despre bătăliile care s-au dat pe aceste meleaguri. Istoriograful îşi continuă relatările. „Unităţile germane şi austro-ungare se apropiau din ce în ce mai mult de oraşul Târgu Ocna. Pericolul cuceririi Văii Trotuşului de către inamic a determinat Marele Cartier General să trimită urgent în această zonă trupe de rezervă. Astfel că, în 11 august 1917, trebuia să ajungă la Târgu Ocna Divizia 1 cavalerie de la Mărăşeşti şi un Batalion de Vânători de Munte de la Târgu Neamţ. Spre seara zilei de 11 august 1917, după ce au străbătut o distanţă de 145 kilometri pe jos cu echipament de război, Batalionul Cireşoaia, ajungea în apropiere de Târgu Ocna, într-un sat, Brăteşti. Luat prin surprindere, inamicul s-a retras în dezordine, lăsând în urma sa numeroşi prizonieri şi armament”, îi povesteşte ghidul băiatului fascinat, acum, de istorie. Anca BURNICHE

3.000 de vizitatori anual
Deşi aduce cu sine o bogată încărcătură istorică, Monumentul Eroilor de pe Muntele Măgura nu este un obiectiv turistic foarte cunoscut şi vizitat de români. Deschis pentru public din aprilie şi până în luna decembrie, pragul acestuia este trecut de aproximativ 3.000 de persoane anual.
Cei care vor alege însă oraşul staţiune Târgu Ocna şi vor urca muntele până la Monument vor putea poposi pentru a-şi trage sufletul şi pentru a se închina la Mănăstirea Măgura, aflata la doar 150 de metri de monument. De asemenea, în micul orăşel mai pot fi vizitate Mina de Sare Trotuş, cât şi vestigiile unei aşezări din cultura Cucuteni, situate pe platoul Podei.

„Lucrările pentru ridicarea acestui impunător edificiu au fost făcute de către soldaţii veterani, ramaşi în viaţă după aprigele lupte de la Oituz-Coşna-Cireşoaia”