Penicilina Iaşi n-are faţă de locul 5 sau 6!

 

Obiectivul anunţat de conducerea formaţiei ieşene Penicilina înainte de campionatul Diviziei A1 feminine de volei demonstra că în sfârşit are de gând să iasă din mediocritatea incompatibilă cu pretenţiile tradiţionalului său sponsor. Clasarea pe locurile 5-6 ar fi mai aproape de ceea ce încă mai înseamnă Penicilina în peisajul voleiului autohton şi al sportului ieşean, dar rezultatele şi prestaţiile din primele trei etape ale sezonului nu confirmă deloc aşteptările.

Sigur, ar fi fost greu de scos punct sau puncte în primele două etape pe terenurile campioanei Alba Blaj şi vicecampioanei CSM Târgovişte, dar în primul meci acasă, cel de luni, cu nou-promovata Rapid Bucureşti (scor 3-1, după ce oaspetele au condus cu 1-0 la seturi) trebuia să vedem că Penicilina are resurse pentru a încheia campionatul pe poziţia dorită. Să nu spuneţi că este încă prea devreme, că n-a fost timp de omogenizare, pentru că actualul antrenor, Dan Gavril, a avut luni întregi tot lotul la dispoziţie.

Dar mai întâi trebuie spus ce adversară a întâlnit luni Penicilina. Rapid este o echipă nou-promovată, care a transferat pentru acest sezon doar câteva junioare şi care efectuează doar câte trei antrenamente pe săptămână. Salariile fetelor sunt extrem de mici, aşa că jucătoarele trebuie să şi muncească. Două dintre ele nici n-au efectuat deplasarea la Iaşi tocmai pentru că nu s-au putut învoi de la serviciu! În plus, echipa nu prea are deloc talie, de te şi minunai cum totuşi de poate trece mingea dincolo de fileu, iar una dintre voleibalistele sale de bază s-a accidentat într-un moment în care jocul era echilibrat.

Cum s-au prezentat noile achiziţii

Penicilina Iaşi în schimb a transferat patru jucătoare din străinătate, o veritabilă premieră de când echipa a fost luată din mâna regretatului Nicu Roibescu. La aşa infuzie de transferuri trebuia pus un obiectiv pe măsură... Dar ce ne-au arătat în meciul cu Rapid achiziţiile Penicilinei? „Falsul” Kovacheva pare cel mai reuşit transfer, însă bulgăroaica nu a avut cine ştie ce cuvânt în plus de spus faţă de Cristina Lungu, cea pe care a înlocuit-o. Cristina parcă se apăra ceva mai bine, iar între „secundul” Jovanovic (mai mult rezervă când juca la Lugoj sau Târgu Mureş) şi Ana Maria Berdilă (transferată la campioana Alba Blaj) nu prea există termeni de comparaţie. Celălalt „secund” transferat, Cvijovic, nu a arătat mare lucru, dar în schimb face tuşa Simona Mocanu, o jucătoare tânără, cu un potenţial în continuare insuficient exploatat. Liberoul Maria Graboveţkaia, încurajată din tribună de mama sa, Tatiana, fosta mare jucătoare a Unicului şi a celor de la RATB de acum două decenii, n-a prea avut de furcă, forţa atacurilor oaspete fiind limitată.

Dacă tragem linie ne dăm seama că jucătoarele transferate n-au adus un plus evident în jocul Penicilinei, unul fără nerv, fără ritm, un joc bătrânesc, care nu o poate propulsa pe locurile 5-6. N-am văzut vreo combinaţie de efect, n-am văzut atacuri din linia a II-a decât în situaţii de necesitate sau de neştiinţă, iar în apărare în mod normal Penicilina n-ar fi trebuit să aibă deloc probleme din partea modestelor jucătoare de la Rapid. N-am spus nimic despre titularele autohtone ale formaţiei ieşene, rămase din sezoanele precedente, pentru că din păcate n-am remarcat niciun progres la ele.

Concluzionând, cele arătate de Penicilina în jocul cu Rapid nu sunt deloc compatibile cu obiectivul stabilit. Sunt deja măcar şase formaţii în România care probabil vor câştiga şi la Iaşi, dar nu trebuie scoase din calcule nici echipe gen Tg.Mureş, Craiova sau Unic, dar poate că Dan Gavril, cu experienţa sa, va conduce totuşi echipa pe 5 sau pe 6. Iar faptul că Penicilina a adus la meciul cu Rapid un statistician la modă acum câţiva ani îi va fi de un real ajutor... Dragoş GAŞPAR