Cetăţuia de la Cucuteni

Pe drumul de la Iaşi spre Botoşani, la ieşirea din Târgu Frumos, este amplasat un indicator spre comuna Cucuteni. După aproximativ 8 kilometri, pe dealul Laiu, la o înălţime de 346 metri, se află staţiunea arheologică denumită „Cetăţuia de la Cucuteni”. Zona a fost în mare parte degradată prin lucrări de extragere a pietrei, căutarea de obiecte, dar mai ales în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când au fost săpate şanţuri şi trasee de comunicaţie.

Semnalată în anul 1884 de către folcloristul ieşean Theodor Burada, aşezarea neolitică de la Cucuteni-Băiceni a fost cercetată în următorii patru ani de către Nicolae Beldiceanu, Grigore Buţureanu, George Diamandi, care reuşesc ca în anul 1889 să publice un studiu intitulat „Nota asupra săpăturilor şi cercetărilor făcute la Cucuteni”, iar mai apoi au prezentat o comunicare la Congresul Internaţional de Antropologie şi Arheologie Preistorică (X), organizat la Paris.

Valoroasa descoperire făcută de istoricii români l-a atras pe arheologul german Hubert Schimdt să reia cercetările între anii 1909-1910 şi publică „Monografia arheologică Cucuteni”, care delimitează cele trei stagii ale culturii neolitice denumite Cucuteni A, Cucuteni A-B şi Cucuteni B. Cercetătorii români au continuat cu succes ceea ce arheologul german a început şi astfel, după al Doilea Război Mondial, aceştia au scos la lumină urme din perioada de trecere de la neolitic la bronz, din perioada geto- dacică, din perioada migraţiilor şi cele mai numeroase vestigii din neoliticul târziu.

Au fost descoperite atunci locuinţe construite din schelete de lemn. De asemenea ceramica descoperită în nivelele de locuire este reprezentativă pentru toate fazele culturii Cucuteni. Ies în evidenţă ceramica pictată şi figurinele antromorfe şi zoomorfe făcute din lut ars, care sunt foarte răspândite.
Tot aici, pe colina Gosan, a fost descoperit şi un mormânt de incineraţie, protejat de o construcţie circulară din piatră. În interiorul acestuia a fost descoperită ceramică lucrată la mână sau la roată ce datează cel mai probabil din secolul IV î.d. Hr.

Ceramica pictată în cele trei culori, roşu, negru şi alb, obiectele de podoabă, armele, uneltele şi celelalte materiale arheologice reuşesc să demonstreze că pe teritoriul Moldovei a locuit o populaţie cu cea mai strălucită cultură din Europa, cunoscută în toată lumea sub denumirea de „Cultura neolitică Cucuteni”.

Piesele ce au fost descoperite aici se află expuse în Muzeul de sit arheologic organizat la Cucuteni, în muzeele istorice din toată Moldova şi la Muzeul de Istorie din Bucureşti.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon, la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 2172