Prejmer

 Despre Prejmer, sau cum i se mai spune Tartlar, nu se ştie cu exactitate când şi-a început existenţa. Cert este doar că, în preajma anului 1211, într-un document adresat teutonilor, regele Ungariei pomeneşte numele râului Tarlung, pe lângă care a înflorit comunitatea prejmerenilor.

Prima atestare documentară a aşezării datează din anul 1240, atunci când regele Ungariei, Bela al IV-lea cedează biserica de la Prejmer cu toate veniturile ei, mănăstirii Cîteaux din Bourgogne.
Cavalerii Teutoni şi-au lăsat şi aici amprenta culturală. Construcţia iniţială a bisericii din Prejmer a aparţinut teutonilor, care vor ridica până la un anumit nivel biserica. Consacrată hramului „Sfânta Cruce”, biserica a fost ridicată pe un plan central, în cruce greacă, modificat prin intervenţiile din secolul al XVI-lea.

Din cauza poziţionării, Prejmerul era prima localitate atacată de către turcii veniţi prin Pasul Buzău, de aceea, regele Sigismund de Luxemburg dispune ridicarea unor ziduri de apărare a bisericii-cetate, fortificând astfel lăcaşul de cult.

Aceasta a fost astfel prevăzută cu ziduri groase de 3-4 m. şi înalte de 10-12 m., cu bastioane puternice, porţi de fier şi poduri mobile. Un alt dispozitiv de luptă, care astăzi reprezintă una dintre atracţiile principale ale fortificaţiei este aşa numita Orgă a Morţii, o scândură groasă, pivotând în jurul unui ax de fier şi înzestrată în ambele părţi, cu câte cinci ţevi de tragere. Acest sistem de tragere provoca inamicului confuzie, deoarece se trăgea din mai multe arme deodată. Pe lângă acest dispozitiv, biserica-fortificaţie a mai fost prevăzută cu guri de foc amplasate pe ziduri pe care luptătorii turnau apă, ulei fiert sau smoală încinsă şi cu un şanţ săpat de-a lungul zidurilor.

O legendă a locului spune că la una din invaziile asupra bisericii, un turc a fost lovit în cap de un dinte al porţii, iar el fiind „tare căpos”, dintele porţii s-a rupt. O altă legendă povesteşte cum locuitorii vechii cetăţi Prejmer îi păcăleau pe turci atrăgându-i în curse pe cotropitori. Ridicau pe zidurile cetăţii cea mai frumoasă femeie sau fluturau în mână o pâine de casă aburindă, ştiind că aceştia erau flămânzi şi sleiţi de puteri.

Astăzi, în cadrul cetăţii este organizat şi un mic muzeu etnografic ce reuneşte colecţii de ceramică, obiecte de cult, porturi specifice zonei şi mobilier pictat.
Prejmerul are toate coordonatele unei aşezări valoroase. Poziţia favorabilă îi conferă unicitate printre celelalte localităţi rurale ale Braşovului. Avantajele naturale şi distanţa mică faţă de municipiul Braşov, circa 10 km., au contribuit la desfăşurarea şi dezvoltarea puternică a turismului rural, cu principal punct de atracţie Cetatea ţărănească cu Biserica Evanghelică.
În comună puteţi vizita, de asemenea, Biserica Ortodoxă „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, ce datează din sec. XVII.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3427

Sursa foto: wikimedia.org