Strada în Oglindă din Cluj-Napoca

 Clujul are una dintre cele mai vibrante şi impunătoare arhitecturi din regiune, iar centrul afişează evidenta păstrare a identităţii maghiare. Strada în Oglindă, cunoscută oficial sub numele marelui politician Iuliu Maniu, se găseşte în oraşul Cluj-Napoca, fiind una dintre cele mai frumoase străzi ale burgului.
Aceasta este una din cele mai valoroase obiective clujene, fiind unică în Transilvania. Denumirea de „Strada în Oglindă” provine de la cele două clădiri identice existente aici. Acestea sunt reprezentate de Palatele Statusului Romano-Catolic din Cluj, grup de două clădiri construite în formă de colţ, ce dau impresia că se oglindesc una în cealaltă.
Cum în secolul XIX Clujul a devenit din ce în ce mai aglomerat, s-au luat măsuri pentru uşurarea circulaţiei, construindu-se mai multe străzi. Între anii 1883–1884 este deschisă str. Gabor Gaal, între străzile Kogălniceanu şi Brătianu, iar la începutul secolului XX, odată cu ridicarea palatelor Statusului Romano Catolic de pe strada Iuliu Maniu, această stradă primeşte acces şi dinspre Piaţa Unirii, centrul oraşului.
Parohia romano-catolică din Cluj achiziţionează în anii 1890 părţile centrale ale Pieţei Unirii, până la strada Iuliu Maniu, prelungind astfel străduţa până în Piaţa Mare. Planul de construcţie avea în vedere construirea unor clădiri reprezentative pentru oraş, cu funcţia de case de raport. Arhitectul din Budapesta, Ignac Alpári, a elaborat în anul 1897 planul clădirilor ce au fost terminate destul de repede, în anul 1898.
Palatele au fost aşezate între Palatul Bánffy şi casa Wolphard Kakas, în estul Pieţei Unirii, reprezentând, împreună cu acestea, cele mai importante şi valoroase construcţii din oraş.
Cele două clădiri „în oglindă” sunt formate din două blocuri de clădiri masive de plan dreptunghiular, plasate cu fronturile lungi paralelele cu aliniamentul străzii Iuliu Maniu, având câte trei porţi de intrare. Colţurile palatelor de la intersecţia străzii Iuliu Maniu cu Piaţa Unirii sunt rotunjite şi sunt accentuate cu câte o turlă acoperită cu coifuri bogat decorate. Faţadele celor două construcţii, de factură neobarocă, sunt decorate cu măşti groteşti, ghirlande de flori şi de frunze.
Recent, doar una dintre clădiri a fost restaurată. În ciuda acestui fapt, modul de construcţie a lor aproape identic este de-a dreptul impresionant.
Pe clădirea ce nu a fost renovată sunt amplasate panouri cu fotografii ale „Clujului Vechi”, acestea oferind o imagine a modului în care arăta oraşul în secolele trecute.
Clujul, considerat oraş comoară mulţumită valorosului său patrimoniu arhitectural şi al descoperirilor arheologice ce datează de la începutul erei noastre, nu a aparţinut niciodată unei singure etnii, unei singure religii sau unei singure categorii sociale, clujenii dând tuturor o adevărată lecţie de bună convieţuire.
Palatul Banffy, Biserica Piariştilor, Biserica „Sfântul Mihail”, Podul Mare, Cetatea Clujului sau „Strada în Oglindă” sunt doar câteva din recomandările noastre dacă ajungeţi la Cluj-Napoca.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 4950.

Sursa foto: cluj4all.com