Arhiva

  În varful muntelui, ca o Å£intare albã pe o frunte de manz, la bune sute de metri de HoraiÅ£a, este schitul Horãicior sau HoraiÅ£a Micã. Þancul, Feriga pe numele sãu, e maiestuos ÅŸi seamãnã izbitor, privit de pe Ciungi, ad ...

  În dedicaÅ£ia de pe pagina de gardã a cãrÅ£ii FrumuseÅ£ea femininã in pictura RenaÅŸterii, Editura Dana Art, 2011, profesorul Mihai Pricop, mulÅ£umindu-mi pentru botezarea (prefaÅ£area) opului sãu, adãuga cã apariÅ£ia acestu ...

  ÎnãlÅ£atã la rangul de cetate de scaun in domnia LãpuÅŸneanului, IaÅŸii au fost vreme de secole nu doar oraÅŸ princeps de Å£arã, ci au devenit, printr-o osardioasã, necontenitã ÅŸi rodnicã lucrare, cetate de scaun a spiritu ...

  Într-un IaÅŸi in care pictura a fost mereu prima vioarã, unde au vieÅ£uit ÅŸi pictat unii dintre monÅŸtrii sacri ai zugrãviturii de subÅ£ire, precum Constantin Stahi, Octav Bãncilã, ÅŸtefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Corneli ...

Nu intotdeauna alcãtuirea trupeascã tãlmãceÅŸte cu fidelitate interioritatea sufleteascã, ÅŸi cele douã pãrÅ£i ale fiinÅ£ei nu se cuprind intr-un tot. În cazul criticului ÅŸi istoricului literar, al omului cetãţii   Mihai Ci ...

În 1951 Sonia Gurevich, cunoscutã in viaÅ£a muzicalã sub numele de Sofia Cosma, a mai bãtut odatã la porÅ£ile destinului. S-a hotãrat sã vinã in Romania, deoarece nu putea concepe ca fiica ei sã creascã fãrã dragostea tatei. A cãlà ...

În 1951 Sonia Gurevich, cunoscutã in viaÅ£a muzicalã sub numele de Sofia Cosma, a mai bãtut odatã la porÅ£ile destinului. S-a hotãrat sã vinã in Romania, deoarece nu putea concepe ca fiica ei sã creascã fãrã dragostea tatei. A cãlà ...

Grigore Ilisei Sofia Cosma, pe numele ei de fatã Sonia Gurevich, copilul unei familii evreieşti din Letonia, a fost hãrãzitã de Dumnezeu cu alese daruri. Nu numai cã Eutherpe, zeiţa muzicii, presãrase in fiecare atom al fiinţei sale c ...

A  te consacra portretului e o intreprindere nu lipsitã de riscuri, existand la tot pasul primejdia epigonismului sau ratãrii. Zamfira Birzu ÅŸi tovarãşul ei de viaţã, Eugen Harasim, artist fotograf de certã inzestrare, au cutezat sã se ...

Creatorii au eroii ÅŸi motivele lor preferate. O empatie ii duce intr-acolo ÅŸi aceastã chemare dezleagã energii nebãnuite ÅŸi roditoare, genereazã stãri de graÅ£ie. Astfel apare clipa sublimã a ivirii  fructului cel amirositor al operei ...

Era a doua zi dupã hramul Sfintei Marii, ce-a strans sub zidurile mãnãstirii suflare de mii şi mii de oameni, mulţi veniţi din partea instrãinatã a Bucovinei la Putna, in necropola muşatinã a lui ştefan, a fost, potrivit tradiţiei, zi de ...

La Putna te afli parcã pe un acoperiş al lumii. Pajişti smaraldii, pãduri viguroase şi dese de brazi, pripoare, cline dulci, vãlurindu-se intr-o fugã de Bach, poieni ca nişte ochiuri de pãun. Imensitate, nesfarşire, dar şi intimitate dome ...

Cum s-a confesat, nu o datã, Dan Hatmanu, in oraÅŸul de pe Sena e acasã la dansul. El este acela, cum remarca Georges Boudailles in 1965, dupã personala de la Galerie du Passeur, care „reinnoieÅŸte imaginea Parisului pe care fiecare francez ...

Titlul de mai sus parafrazeazã pe acela inscris pe afiÅŸul expoziÅ£iei din 2011, de la Galeria „Dana” din IaÅŸi, „Paris je t'aime!”. Prin infãţiÅŸarea expoziÅ£ionalã de atunci ÅŸi titulatura sa, Dan Hatmanu iÅŸi marca ...

Într-un portret de televiziune („Un preot de Å£arã”), pe care l-am realizat in urmã cu caÅ£iva ani, pãrintele Constantin C. Cojocaru, aÅŸezat la masa sa de lucru, cu zidul de cãrÅ£i in spate ÅŸi ochiul magic al calculatorului i ...

În toamna anului 1953 am devenit elev, in clasa-a IV-A, al ÅŸcolii Generale nr. 1 din Fãlticeni, fosta ÅŸcoalã Domneascã „Alexandru Ioan Cuza”, cel mai vechi aÅŸezãmant de invãţãturã al urbei, ctitorit in anul 1842 de un cl ...

La Editura FundaÅ£iei „Antares”, Vasile V. Popa, fiul cãrturarului fãlticenean Vasile Gh. Popa, iÅŸi continuã neabãtut programul de scoatere la luminã a scrierilor inedite al pãrintelui sãu ÅŸi, concomitent, publicã, din cand in ...

Dumitru Irimia era, in pofida aparentei fragilitãţi trupeÅŸti, de lujer legãnat de vant, o fãpturã puternicã, de o darzenie ce este emblematicã seminÅ£iei romaneÅŸti a oamenilor care au dus pe umerii lor istoria  ţãrii. Traiectoria sa ...

Mã aflam la Cluj sã impãrtãşesc bucuria colegilor care sãrbãtoreau 40 de ani de la intemeierea Radioului din capitala transilvanã, o instituţie ce-o socotesc la fel de importantã ca Universitatea, Episcopia sau Teatrul Naţional, toate cre ...

Se vorbeşte adeseori de frigurile fricii pe care regimurile totalitare, indiferent de culoare, le strecoarã in om. Teama paralizantã işi face cuibar in mai fiecare. Puţini sunt cei care o inving ori mãcar işi pot striga in gura mare spaima. R ...