* în timp ce unele scene alternative au dispărut, artele vizuale continuă să mobilizeze artiști și public * finanțările pe proiecte țin cultura în mișcare, dar nu garantează supraviețuirea spațiilor independente

 Iașul are instituții culturale prestigioase, festivaluri internaționale și mii de studenți la arte. Are însă și o problemă mai puțin vizibilă: fragilitatea scenei independente. Spații teatrale care au reprezentat alternative la instituțiile consacrate nu mai funcționează, iar inițiativele care rezistă depind de proiecte, parteneriate și resurse financiare limitate. În 2026, diferența dintre vitalitatea artistică a orașului și capacitatea de a susține permanent cultura independentă devine tot mai evidentă.

Teatrele care au dispărut de pe harta culturală

Teatru FiX și Teatrul din Stejar au reprezentat, în perioade diferite, alternative la scena instituționalizată a Iașului. Astăzi nu mai funcționează ca spații teatrale active, iar dispariția lor ridică o problemă importantă: un oraș universitar, cu o facultate de teatru și generații succesive de absolvenți, nu garantează existența unor scene independente stabile. FiX, înființat în 2012, a construit spectacole și proiecte în jurul relației directe dintre actori și public. A trecut prin schimbări de sediu și formule de organizare, dar nu a reușit să își păstreze continuitatea ca spațiu permanent.

Problema depășește istoria unui singur teatru. Producția independentă presupune cheltuieli pentru repetiții, decoruri, tehnică, promovare și plata artiștilor. În lipsa unei finanțări permanente, un proiect poate fi realizat, dar următorul depinde de identificarea altor resurse. Pentru public, efectul este o ofertă discontinuă; pentru artiști, pierderea unor locuri de lucru și experiment.

15 spații de artă, dar nu toate independente

Artele vizuale oferă o imagine diferită. Între 2 și 4 octombrie 2026, Noaptea Albă a Galeriilor a inclus 15 spații expoziționale din Iași, de la galerii independente și private până la spații universitare și instituții muzeale. La nivel național, evenimentul a reunit 226 de locații și 256 de evenimente în 19 orașe. Printre participanții ieșeni s-au aflat Borderline Art Space, tranzit.ro/Iași, ArtEast și Galeria Dana, dar și Galeria APARTE, Casa Muzeelor și Muzeul „Nicolae Gane”. Diversitatea este reală, însă cele 15 locații nu reprezintă 15 organizații independente.

Borderline Art Space, proiect inițiat în 2015 de Asociația Culturală AltIași, rămâne un reper al artei contemporane. La ediția din octombrie a Nopții Albe a Galeriilor a prezentat expoziția de grup „Sub același steag”, în spațiul din bulevardul Carol I.

La GREENHOUSE – tranzit.ro/Iași, pe strada Sfântul Atanasie, programul a inclus expoziția „Postcards from Mars”, semnată de Cristina David. Galeria ArtEast a participat cu proiectul „Roads – Jurnal de Bord”, al artistului Eugen Alupopanu.

Banii există, dar trebuie câștigați la fiecare proiect

Pentru sesiunea de finanțare I/2027, Administrația Fondului Cultural Național a alocat 71 de milioane de lei la nivel național, dintre care câte 12 milioane pentru teatru și arte vizuale. Finanțarea maximă pentru un proiect este de 220.000 de lei, iar cofinanțarea minimă obligatorie ajunge la 10%. Înscrierile s-au încheiat la 30 septembrie 2026, iar proiectele selectate urmează să fie derulate în 2027.

Sumele sunt importante, dar nu reprezintă un buget rezervat Iașului. Organizațiile locale concurează cu solicitanți din întreaga țară. În plus, finanțarea unui spectacol sau a unei expoziții nu înseamnă automat asigurarea chiriei, utilităților și a salariilor pentru un întreg an.

Aici apare vulnerabilitatea sectorului independent: există posibilități de finanțare pentru creație, dar menținerea infrastructurii culturale rămâne dificilă.

Artiști există. Spațiile permanente sunt problema

Iașul continuă să formeze actori, regizori, scenografi și artiști vizuali prin Universitatea Națională de Arte „George Enescu”. Nu toți își pot găsi însă un loc de creație în afara instituțiilor publice. Expozițiile temporare, festivalurile și colaborările între organizații demonstrează că producția artistică alternativă nu a dispărut. Totuși, aceste activități nu înlocuiesc o infrastructură permanentă, în care artiștii să poată repeta, experimenta și prezenta lucrări pe tot parcursul anului. Pentru Iași, dispariția unor scene independente și continuitatea unor galerii reprezintă două fețe ale aceleiași realități. Orașul are creativitate și inițiativă, dar are nevoie și de condiții care să permită acestor proiecte să dureze. Cultura independentă nu se măsoară numai în numărul expozițiilor sau al spectacolelor organizate într-un an. Se măsoară și în câte spații rămân deschise după ce ultimul eveniment s-a încheiat. Clara DIMA