Iașul, centru regional pentru durerile orofaciale

Un proiect european derulat de universitățile de medicină din Iași și Chișinău pregătește peste 600 de specialiști pentru diagnosticarea și tratarea durerilor orofaciale. Miza pe termen lung este dezvoltarea la Iași a unui centru regional de referință, unde pacienții cu afecțiuni complexe să beneficieze de evaluări interdisciplinare și tratamente adecvate.

Durerea resimțită la nivelul feței, maxilarelor sau articulațiilor mandibulare nu are întotdeauna o cauză dentară. Cu toate acestea, pacienții ajung frecvent în cabinetele stomatologice, trec prin investigații repetate și, uneori, sunt supuși unor intervenții care nu le rezolvă problema. Diagnosticul corect presupune colaborarea mai multor specialități medicale, de la stomatologie și neurologie până la recuperare medicală.

Pornind de la această realitate, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, derulează proiectul european CROSS-EduNOC, cu o durată de 18 luni și un buget de 332.970,17 euro. Investiția urmărește îmbunătățirea pregătirii medicilor, utilizarea tehnologiilor moderne de diagnostic și dezvoltarea unei rețele medicale transfrontaliere.

Despre limitele actuale ale diagnosticului, riscul tratamentelor inutile și perspectiva înființării unui centru regional de referință la Iași am stat de vorbă cu prof. dr. Monica-Silvia Tatarciuc, Decanul Facultății de Medicină Dentară din cadrul UMF Iași.

Durerea orofacială, între diagnostice dificile și tratamente inutile

- Durerea orofacială este adesea tratată ca o problemă strict stomatologică, deși poate avea cauze neurologice, musculare sau articulare. Cât de frecvent se întâmplă ca pacienții să treacă prin consultații repetate, investigații costisitoare sau chiar intervenții dentare inutile înainte de a primi diagnosticul corect? Ce ne spune acest fenomen despre limitele actualului sistem medical?

- Fenomenul este mult mai des întâlnit decât ne-am dori; pacienții cu dureri orofaciale non-dentare - neurologice, musculare sau articulare - se adresează specialiștilor apartinând mai multor discipline, pentru precizarea diagnosticului de certitudine și pentru stabilirea unei conduite terapeutice adecvate care să rezolve multitudinea de acuze subiective și obiective. Acest parcurs poate presupune consultații repetate, investigații și, uneori, intervenții dentare care nu rezolvă durerea. Existența unui centru și a unei echipe care să permită sumarea metodelor exploratorii și a abordărilor terapeutice interdisciplinare poate reduce limitele unei abordări fragmentate.

Stomatologia a fost mult timp privită izolat de medicina generală, iar lipsa unor protocoale clare de screening interdisciplinar poate determina uneori pacientul să devină propriul său manager de caz.

- În ce măsură pregătirea universitară actuală îi oferă viitorului medic stomatolog competențele necesare pentru a recunoaște o durere care nu provine de la dinți? Proiectul CROSS-EduNOC vine să introducă un domeniu nou de competență sau să corecteze o vulnerabilitate a formării medicale existente?

- În pregătirea universitară clasică se punea accent pe patologia dento-parodontală. Actualmente noțiunile de anatomie, fiziologie și neurologie sunt corelate clinic în diagnosticul diferențial al durerii complexe, noțiunile dobândite în timpul facultății fiind îmbogățite la nivelul pregătirii din cursul rezidențiatului și al educației medicale continue.

Proiectul nu inventează o disciplină nouă, ci corectează o vulnerabilitate istorică a formării medicale, consolidând și integrând competențe existente. CROSS-EduNOC aduce o abordare structurată, integrată și transfrontalieră pentru a transforma evaluarea și managementul durerii orofaciale dintr-o nișă de supraspecializare într-o competență accesibilă medicului practican.

Tehnologia digitală poate îmbunătăți diagnosticul

- În ultimii ani, medicina dentară a evoluat spectaculos în privința tehnologiei, însă diagnosticul durerii rămâne uneori dificil. Ce pot identifica noile echipamente achiziționate prin proiect și ce anume va putea face un medic format la Iași după această investiție, față de unul pregătit prin metodele tradiționale?

- Noile tehnologii achiziționate prin proiect permit o evaluare instrumentală funcțională prin înregistrarea și analiza cinematicii mandibulare și evaluarea relațiilor ocluzale cu ajutorul scanării intraorale și al articulatoarelor.

Completând metodele tradiționale, absolventul instruit prin acest proiect va putea obține date digitale măsurabile privind funcția mandibulară. Aceste informații, corelate cu anamneza și examenul clinic, pot sprijini diagnosticul și planificarea mai bine fundamentată a tratamentului fără a stabili, prin ele însele, cauza durerii sau disfuncției.

- Colaborarea dintre Iași și Chișinău presupune mai mult decât schimburi academice. Există diferențe semnificative între cele două sisteme de formare medicală în abordarea durerii orofaciale? Ce poate învăța fiecare universitate de la cealaltă și există perspectiva construirii unui protocol comun de diagnostic și tratament, aplicabil în practica medicală de pe ambele maluri ale Prutului?

- Structura curriculară generală este similară, fiecare universitate având și trăsături definitorii proprii. U.S.M.F. „Nicolae Testemițanu” din Chișinău și U.M.F. „Grigore T. Popa” din Iași au dezvoltat, de-a lungul timpului, școli cu o experiență academică și clinică solidă în domenii precum protetica, chirurgia sau ortodonția. Colaborarea permite valorificarea acestor experiențe prin discutarea cazurilor clinice, schimburi de practici și utilizarea tehnologiilor moderne în formare.

Obiectivul major al acestei rețele transfrontaliere este construirea unui cadru educațional comun pentru evaluarea și managementul durerii orofaciale și al disfuncțiilor craniomandibulare. Prin resursele comune și instrumentele standardizate de evaluare, precum cele din cadrul DC/TMD, acest cadru poate contribui la armonizarea conduitei medicale și poate constitui baza dezvoltării unor protocoale comune de diagnostic și tratament, fundamentate pe dovezi, cu asigurarea unor standarde comune de îngrijire, ce prioritizează opțiunile conservatoare și respectarea particularităților fiecărui pacient.

Peste 600 de specialiști vor beneficia de formare

- Proiectul promite formarea a peste 600 de participanți, dar numărul diplomelor eliberate nu reflectă neapărat calitatea pregătirii. Cum veți măsura schimbarea reală a competențelor medicilor? Veți urmări, de exemplu, capacitatea lor de a diferenția tipurile de durere, de a evita tratamentele inutile și de a orienta corect pacienții către alte specialități?

Folosim platforma digitală integrată a proiectului pentru evaluarea cunoștințelor prin testări progresive, iar discuțiile de caz și aplicațiile practice din cadrul workshop-urilor oferă ocazia de a urmări raționamentul clinic al participanților, dincolo de numărul certificatelor eliberate.

Vom monitoriza direct capacitatea cursanților de a implementa algoritmi de triaj. Succesul educațional al proiectului se va traduce prin medici capabili să evite o intervenție stomatologică ireversibilă atunci când criteriile clinice indică o altă cauză, orientând imediat pacientul către specialistul potrivit. Confirmarea acestor schimbări în practica de zi cu zi ar necesita însă o urmărire ulterioară a activității clinice a participanților.

Iașul ar putea deveni un centru regional de referință

- Investiția europeană se încheie după 18 luni, dar nevoile pacienților rămân. Cum poate fi transformat CROSS-EduNOC dintr-un proiect educațional cu finanțare limitată într-o structură medicală și academică durabilă? Ar putea Iașul să dezvolte, pornind de aici, un centru regional de referință pentru durerea orofacială, în care educația, cercetarea și tratarea efectivă a pacienților să funcționeze împreună?

- Finanțarea europeană de 18 luni reprezintă doar rampa de lansare. Infrastructura tehnică și resursele digitale create rămân în patrimoniul universităților partenere, iar continuitatea presupune utilizarea echipamentelor, actualizarea platformei și integrarea materialelor educaționale în activitățile de formare. Modulele educaționale vor fi integrate permanent în programele de rezidențiat și în curriculumul cursurilor de educație medicală continuă (EMC).

Dorim ca, prin parteneriatele solide stabilite între universitățile implicate, Colegiile Medicilor Stomatologi din Iași, Vaslui și Botoșani și organizațiile profesionale din Republica Moldova, să transformăm această rețea într-un cadru durabil de educație, colaborare clinică și cercetare.

Crearea unui Centru regional de referință pentru durerea orofacială și tulburările temporo-mandibulare reprezintă scopul pe termen lung. Proiectul oferă o bază pentru această direcție, însă concretizarea ei presupune o echipă interdisciplinară stabilă și susținere instituțională, Iașul putând deveni punctul central spre care medicii din regiune pot trimite cazurile complexe către o evaluare interdisciplinară specializată.

Ne dorim ca educația, cercetarea și îngrijirea pacienților să se susțină reciproc, iar experiența acumulată prin CROSS-EduNOC să contribuie la această dezvoltare.

A consemnat Maura ANGHEL