Iașul pierde cursa energiei! Capitala Moldovei, invizibilă pe lista marilor producători

* doar 12 firme de energie autorizate în tot județul Iași, același număr ca la Vaslui, dar mai mic decât la Suceava (17)! * În timp ce vestul țării și Dobrogea atrag investiții uriașe în parcuri eoliene și fotovoltaice, iar Bucureștiul concentrează sute de companii din domeniu, Iașul rămâne unul dintre județele care aproape că nu contează pe harta energetică a României

Datele oficiale publicate luna aceasta de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) scot la iveală o realitate care ridică numeroase semne de întrebare: cine produce, de fapt, energia României și de ce Moldova continuă să piardă teren?

În spatele fiecărui bec aprins, al fiecărui aparat electrocasnic și al fiecărei fabrici care funcționează zi și noapte există o industrie de miliarde de euro. Însă aceasta este distribuită extrem de inegal. Unele județe au devenit adevărate „imperii energetice”, în timp ce altele au rămas simple consumatoare, fără investiții majore și fără proiecte care să le transforme în poli ai energiei viitorului.

Bucureștiul domină statisticile, dar realitatea este alta

La prima vedere, Capitala pare de neegalat. Cu 621 de licențe și autorizații active, Bucureștiul pulverizează orice concurență și pare să fie inima energetică a României.

Numai că această statistică ascunde o realitate diferită.

Cele mai multe companii din domeniu își au sediile sociale în București, însă centralele electrice, parcurile fotovoltaice sau turbinele eoliene funcționează la sute de kilometri distanță. Practic, Capitala concentrează deciziile și administrația, nu neapărat producția efectivă de energie.

Tocmai de aceea, adevărata competiție începe atunci când Bucureștiul este eliminat din clasament.

Vestul țării conduce detașat. Iașul rămâne spectator

După eliminarea Capitalei, în frunte apar județele care au reușit să atragă cele mai consistente investiții din ultimii ani.

Ilfov conduce cu 68 de documente active, urmat de Timiș (58), Constanța (57) și Cluj (54). În top se mai regăsesc Mureș, Brașov, Bihor, Prahova, Dolj și Sibiu.

Toate aceste județe au un element comun: investiții consistente, infrastructură dezvoltată și un interes uriaș din partea marilor companii din domeniul energiei.

În schimb, Moldova continuă să rămână în urma acestui val investițional.

Iașul figurează cu doar 12 licențe și autorizații active, la același nivel cu Vasluiul și sub Suceava, care conduce regiunea cu 17 documente active.

Pentru un județ considerat motorul economic al Moldovei, cifrele sunt departe de a impresiona.

Unde se produce cu adevărat energia României

Statisticile ANRE arată că adevăratele investiții merg către zonele unde natura oferă avantaje clare.

Dobrogea a devenit capitala energiei eoliene, datorită vânturilor constante de la Marea Neagră.

Sudul țării atrage investiții masive în parcuri fotovoltaice.

Vestul României profită de infrastructură, de apropierea de piețele europene și de interesul investitorilor străini.

În aceste regiuni se construiesc centrale, se montează mii de panouri fotovoltaice și turbine uriașe, iar valoarea investițiilor se ridică la miliarde de euro.

Moldova însă înaintează într-un ritm mult mai lent.

Iașul pierde o cursă care valorează miliarde

Energia regenerabilă reprezintă unul dintre cele mai mari motoare economice ale următorilor ani.

Fondurile europene, programele de decarbonizare și investițiile private se îndreaptă către județele care oferă condiții favorabile dezvoltării unor noi capacități de producție.

În lipsa unor proiecte ample, există riscul ca județe precum Iașul să piardă investiții importante, locuri de muncă bine plătite și oportunități de dezvoltare economică.

Specialiștii atrag atenția că viitorul aparține energiilor regenerabile, iar competiția pentru atragerea investitorilor este deja în plină desfășurare.

Există și o capcană în aceste statistici

Autorii analizei atrag însă atenția că datele trebuie interpretate cu prudență.

Numărul documentelor active nu înseamnă automat că energia este produsă în acel județ.

În foarte multe cazuri, companiile au sediul într-un oraș, dar exploatează centrale electrice aflate în alte județe. Un parc eolian din Constanța poate aparține unei firme înregistrate în București.

O centrală fotovoltaică din sudul țării poate figura în statisticile Capitalei dacă societatea și-a stabilit acolo sediul administrativ.

Prin urmare, harta reflectă în primul rând distribuția companiilor autorizate și mai puțin localizarea exactă a fiecărei capacități de producție.

„Deșerturile energetice” ale României

La polul opus se află județele aproape absente din statisticile ANRE.

Caraș-Severin are doar două documente active. Sălaj figurează cu trei. Mehedinți și Ialomița au câte patru. Botoșani și Hunedoara apar cu doar cinci.

Aceste cifre nu înseamnă că locuitorii acestor județe rămân fără energie electrică.

Rețeaua națională asigură alimentarea întregii țări.

Statisticile arată însă unde investițiile sunt încă reduse și unde dezvoltarea sectorului energetic întârzie.

Experții consideră că actuala hartă energetică nu reprezintă un verdict definitiv.

Multe județe aflate astăzi în partea inferioară a clasamentului dispun de terenuri vaste, resurse solare importante și posibilități de dezvoltare care ar putea atrage investitori în următorii ani.

Pe măsură ce Uniunea Europeană accelerează tranziția către energia verde, competiția dintre județe va deveni din ce în ce mai intensă.

Autoritățile locale care vor reuși să ofere infrastructură, proceduri rapide și terenuri pregătite pentru investiții vor avea cele mai mari șanse să atragă proiecte de sute de milioane de euro.

Harta energiei realizată pe baza datelor ANRE nu vorbește doar despre electricitate. Ea spune povestea dezvoltării economice a României.

Arată unde se duc investițiile, unde apar locuri de muncă, unde se construiesc proiectele viitorului și unde economia se transformă cel mai rapid.

Pentru Iași, cele 12 licențe și autorizații active reprezintă un semnal că județul are încă mult teren de recuperat într-un domeniu care va deveni unul dintre cele mai importante motoare de creștere economică din următorul deceniu.

În timp ce vestul țării și Dobrogea accelerează dezvoltarea energiei verzi, iar Bucureștiul concentrează marile companii ale sectorului, Moldova riscă să rămână în urma acestei revoluții energetice dacă nu va reuși să atragă investiții și proiecte de amploare.

Daniel BACIU