Pensie cu semne de întrebare după o viață de muncă și ani neluați în calcul

O pensionară din Gorj a primit o decizie de pensionare cu un cuantum de 4.197 de lei. Femeia spune că aproape 17 ani lucrați în grupa a II-a nu au fost valorificați, deși a depus adeverințe la dosar.

O femeie din Gorj, care a solicitat pensionarea la limita de vârstă, încearcă să înțeleagă de ce perioada lucrată între 1 martie 1983 și 1 iulie 2000 nu a fost recunoscută ca activitate în grupa a II-a. Ea susține că a depus toate adeverințele necesare la dosar, însă Casa Județeană de Pensii Gorj nu a luat în considerare această perioadă așa cum se aștepta.

Cum arată decizia de pensionare primită

Decizia de pensionare a fost emisă la 30 iulie 2026, iar drepturile au fost stabilite începând cu data de 30 iunie 2026. Pensia stabilită este de 4.197 de lei pe lună. La acel moment, femeia avea un stagiu total de cotizare de 43 de ani, 7 luni și 8 zile.

În document apare vârsta pensionarei la momentul ieșirii la pensie: 62 de ani și 4 luni, deși vârsta standard prevăzută era de 62 de ani și 7 luni. Decizia menționează o reducere a vârstei standard cu 5 ani, în baza art. 56 din Legea nr. 360/2023.

Stagiul complet de cotizare prevăzut de lege pentru condiții normale, deosebite sau speciale este de 33 de ani și 6 luni. Din stagiul total, 43 de ani, 6 luni și 23 de zile reprezintă stagiu contributiv. Femeia are, astfel, o vechime foarte mare în muncă, însă disputa privește modul în care a fost tratată perioada declarată ca grupă a II-a.

Numărul total de puncte realizat este de 51,80271, dintre care 14,81392 sunt puncte de stabilitate. Valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Pensionara consideră însă că pensia ar fi trebuit să fie mai mare dacă aproape 17 ani ar fi fost recunoscuți ca perioadă de muncă în grupa a II-a.

O perioadă lungă de muncă rămasă fără răspuns clar

Pensionara susține că a lucrat în grupa a II-a între 1 martie 1983 și 1 iulie 2000 și că a depus documente pentru această perioadă la dosarul de pensionare. Cu toate acestea, Casa de Pensii nu a recunoscut grupa de muncă invocată.

"Am primit decizia de pensionare pentru limită de vârstă și nu mi s-a luat în calcul perioada dintre 01.03.1983 și 01.07.2000 când am avut grupa a doua de muncă, deși am depus adeverințele atașate odată cu dosarul."

Femeia a solicitat explicații, însă răspunsul primit nu a mulțumit-o. Potrivit acesteia, i s-a comunicat că activitatea desfășurată nu poate fi încadrată în grupa de muncă pe baza documentelor prezentate. Instituția i-ar fi transmis și un motiv legat de specificul activității din acea perioadă.

"De la Casa de Pensii mi s-a spus că registratorul/statisticianul nu lucrează cu pacientul, ci la calculator, însă în acea perioadă nu existau calculatoare."

Documente invocate în motivarea deciziei

În decizia de pensionare, Casa de Pensii precizează că anumite perioade sau sume nu pot fi valorificate fără documente verificabile. În document se arată: "NU SE VALORIFICĂ COMPENSAȚIILE DIN ADEVERINȚA NR. XXX/.2026 PÂNĂ LA PREZENTAREA DOCUMENTELOR VERIFICABILE DIN CARE SĂ REZULTE CĂ S-A DATORAT, POTRIVIT LEGII, CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE."

Instituția mai precizează că activitatea de registrator medical nu a fost recunoscută deoarece nu se regăsește în actele normative relevante pentru grupa a II-a. Pentru activitatea de registrator statistician, decizia menționează că aceasta nu a fost valorificată pentru că nu se regăsește în lista prevăzută de lege.

Documentele lipsă care pot schimba totul

În astfel de situații, doar adeverința nu este suficientă. Casa de Pensii poate solicita documente primare, adică acele acte care au stat la baza eliberării adeverinței. Scopul este verificarea încadrării legale în grupa a II-a și a plății contribuțiilor sociale.

Un specialist consultat în acest caz a explicat că instituția are dreptul să ceară documente suplimentare. "Pentru prima adeverință, Casa este în drept să ceară acte, trebuie să depuneți actele doveditoare." Astfel, pensionara trebuie să caute acte vechi, la fostul angajator, la deținătorul arhivei sau la un operator arhivistic autorizat.

Printre documentele care pot fi solicitate se numără statele de plată, copii certificate după original, decizii interne și acte prin care salariatul a fost trecut nominal pentru grupa de muncă. Specialistul a menționat clar: decizia CA, tabelul nominal în care să figureze postul și numele, dovada că s-au plătit contribuțiile sociale pentru grupa respectivă.

Documentele care pot ajuta la reanalizarea dosarului sunt:

• copii ale statelor de plată, certificate pentru conformitate cu originalul;
• decizia Consiliului de Administrație privind încadrarea în grupa de muncă;
• tabelul nominal în care apar numele persoanei și postul ocupat;
• documente privind locul efectiv de muncă și activitatea desfășurată;
• acte din care să reiasă plata contribuțiilor de asigurări sociale.

Legea nr. 360/2023 prevede că adeverințele pentru grupele I și II de muncă pot fi luate în calcul doar dacă au la bază documente primare verificabile. Pentru perioadele vechi, mai ales cele de dinainte de 1 aprilie 2001, aceste acte sunt esențiale, pentru că evidențele electronice pot să nu existe sau să fie incomplete.

Pasul decisiv pentru drepturile la pensie

Decizia primită poate fi contestată în 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Dacă nu este contestată în acest interval, decizia rămâne definitivă. De aceea, este importantă data la care documentul a fost primit efectiv.

Înainte de a merge mai departe, femeia poate solicita în scris explicații pentru fiecare adeverință nevalorificată și poate cere fostului angajator sau deținătorului arhivei documentele primare care au stat la baza adeverințelor. Aceste acte pot fi decisive pentru o eventuală reanalizare.

Dacă documentele există și arată că perioada 1 martie 1983 – 1 iulie 2000 a fost încadrată legal în grupa a II-a, ele pot fi depuse la Casa de Pensii. Dacă instituția menține refuzul, pensionara poate analiza varianta contestării deciziei în termenul prevăzut de lege.

Cazul arată cât de important este ca perioadele lucrate în condiții speciale sau în grupe superioare de muncă să fie susținute cu acte clare. Pensionara are deja peste 43 de ani de stagiu total, însă aproape 17 ani rămân în discuție. Următorul pas depinde de documentele care pot fi găsite și de modul în care acestea vor fi analizate.