Numărul pensionarilor l-a depășit pe cel al angajaților, în jumătate de Românie! Harta dezechilibrului

* în 23 de județe, numărul pensionarilor depășește numărul persoanelor asigurate * în regiunea de nord-est, doar Iașul depășește bariera, cu o medie de 1,34 asigurați la pensionar * Vasluiul are doar 0,71 asigurați pentru fiecare pensionar, Botoșani – 0,71, Neamț – 0,72, Bacău - 0,96, Suceava – 0,98

România se apropie periculos de o zonă în care echilibrul sistemului public de pensii devine tot mai fragil. La 1 septembrie 2026, țara avea 4.574.133 de pensionari de asigurări sociale de stat, în timp ce datele din iulie indicau 6.176.193 de persoane asigurate.

Rezultatul? Doar 1,35 persoane asigurate pentru fiecare pensionar. Cu alte cuvinte, la fiecare zece pensionari există doar aproximativ 13–14 persoane care contribuie la sistem. Iar în numeroase județe situația este și mai dramatică: pensionarii sunt mai mulți decât persoanele asigurate.

23 de județe, în zona roșie

Harta României arată un contrast uriaș. În 23 de județe, numărul pensionarilor depășește numărul persoanelor asigurate: Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Giurgiu, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Călărași.

În fruntea clasamentului dezechilibrului se află Teleormanul: 80.554 de pensionari și doar 43.658 de asigurați. Diferența este uluitoare: 36.896 de pensionari în plus.

Urmează Hunedoara, cu un deficit de 36.004 persoane, Neamț, cu 32.165, Buzău, cu 23.704, și Mehedinți, cu 23.092.

La Vaslui sunt cu peste 23.000 de pensionari mai mulți decât persoane asigurate, iar la Botoșani diferența trece de 21.800.

Iașul, într-o poziție mult mai bună

În acest peisaj, Iașul pare să joace într-o altă ligă. Județul avea la 1 septembrie 151.287 de pensionari, cu drepturi totale de aproximativ 405 milioane de lei, în timp ce datele din iulie indicau 202.009 persoane asigurate.

Asta înseamnă un excedent de aproximativ 50.700 de persoane asigurate față de pensionari și un raport de 1,34 asigurați la un pensionar.

Practic, Iașul este aproape de media națională de 1,35, dar are un avantaj major față de județele Moldovei aflate în zona critică.

În clasamentul național al numărului de asigurați raportat la pensionari, Iașul ocupă locul 6, după Ilfov – 3,53, Cluj – 1,80, Timiș – 1,75, Sibiu – 1,51 și Brașov – 1,39.

Iașul este astfel înaintea Constanței și Bihorului și, mai ales, mult peste județele Moldovei cu cele mai mari dezechilibre.

Cifrele ascund însă o altă problemă. Numărul persoanelor asigurate nu este identic cu numărul angajaților și nici nu spune cât de mari sunt contribuțiile.

În iulie 2026, salariul mediu brut din Iași era de 7.053 de lei, sub media națională de 7.649 de lei.

Așadar, Iașul are o bază numeroasă de contributori, dar nu și venituri salariale peste media României.

Moldova, două Românii într-una

Diferențele regionale sunt spectaculoase. Vasluiul are doar 0,71 asigurați pentru fiecare pensionar. Botoșaniul – tot aproximativ 0,71, iar Neamțul – 0,72. Bacăul este la aproximativ 0,96, în timp ce Suceava se află aproape de echilibru: 134.231 de pensionari și 133.501 persoane asigurate.

Iașul este excepția importantă: peste 202.000 de persoane asigurate la 151.287 de pensionari.

Capitala Moldovei are una dintre cele mai puternice baze de contributori din Moldova, dar echilibrul nu este nici pe departe garantat.

Astăzi, România are 6,17 milioane de persoane asigurate pentru 4,57 milioane de pensionari. Mâine, dacă numărul contributorilor scade, iar cel al pensionarilor crește, presiunea asupra sistemului va deveni și mai mare.

Îmbătrânirea populației, natalitatea redusă și migrația forței de muncă pot schimba radical acest raport.

Iar dacă numărul contributorilor va scădea, în timp ce numărul pensionarilor va continua să crească, întrebarea nu va mai fi doar cât valorează pensia medie, ci cine va mai finanța pensiile viitoare.

Daniel BACIU