Primarii marilor municipii cer un nou model pentru fondurile europene şi investiţii publice fără blocaje

Primarii marilor municipii cer Guvernului să pregătească din timp următorul ciclu de finanţare europeană şi să evite întârzierile care au afectat investiţiile în acest an. Mesajul a fost transmis de la Iaşi, unde a avut loc şedinţa Comitetului Director al Asociaţiei Municipiilor din România. Cu acest prilej s-a discutat închiderea proiectelor finanţate prin PNRR, bugetul de stat pentru anul viitor şi priorităţile administraţiilor locale pentru următoarea perioadă de finanţare.

Una dintre principalele solicitări vizează adoptarea bugetului de stat până la sfârşitul acestui an. Primarii susţin că întârzierea bugetului din 2026 a blocat sau a amânat investiţii importante, deoarece administraţiile locale au putut aproba propriile bugete abia în luna mai. „Dacă ai bugetul în luna mai şi începi să faci licitaţiile, care pot să dureze până în septembrie, deja în septembrie nici nu mai poţi să demarezi lucrările pentru că în noiembrie ar trebui să le sistezi”, a explicat preşedintele AMR, Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei.

Edilii avertizează că reducerea investiţiilor publice are efecte directe şi asupra economiei, „în condiţiile în care sectorul construcţiilor reprezintă unul dintre motoarele economiei româneşti”.

O altă temă importantă a fost pregătirea următorului ciclu de finanţare europeană. Asociaţia Municipiilor din România solicită consultări permanente cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, astfel încât administraţiile locale să ştie din timp ce programe vor fi disponibile şi să poată pregăti proiecte mature înainte de deschiderea apelurilor.

Primarii spun că experienţa PNRR trebuie folosită pentru ca viitoarele programe să răspundă mai bine nevoilor reale ale oraşelor. În acest sens, aceştia au cerut ca finanţările viitoare să fie gestionate, pe cât posibil, la nivel regional, prin Agenţiile pentru Dezvoltare Regională. „Pe regiuni se cunosc foarte bine problemele. O problemă pe care eu o am la Craiova sigur nu o are domnul primar la ea şi invers. La nivelul regiunilor, cu ADR-urile, putem să discutăm mult mai concret care sunt proiectele noastre de viitor”, a fost argumentul Olguţei Vasileascu.

Printre domeniile pentru care primarii vor finanţare se numără regenerarea urbană, extinderea canalizărilor pluviale, infrastructura rutieră, parcurile şi reabilitarea clădirilor şi monumentelor istorice: „Schimbările climatice şi ploile tot mai abundente pun o presiune suplimentară pe infrastructura existentă”.

În acelaşi timp, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla a criticat unele dintre direcţiile impuse în PNRR, apreciind că viitoarele programe ar trebui să ofere statelor membre mai multă libertate în stabilirea investiţiilor. 

Ministrul Dezvoltării a prezentat şi situaţia absorbţiei fondurilor europene gestionate de minister. Potrivit acestuia, gradul de absorbţie la zi, raportat la plăţile efectuate, este de 100%, iar până la sfârşitul lunii octombrie absorbţia ar putea ajunge la 104-105%, în funcţie de rezultatul verificării documentelor depuse de beneficiari.

Ministrul Cseke a subliniat că rezultatul este unul comun, al administraţiei centrale şi al autorităţilor locale. Prin componentele gestionate de Ministerul Dezvoltării au fost finanţate, printre altele, lucrări de renovare energetică pentru locuinţe şi clădiri publice, precum şi achiziţii de mijloace de transport în comun, de la tramvaie şi autobuze până la troleibuze şi microbuze.

Un alt subiect considerat urgent de oficialul guvernamental este rectificarea bugetară. Acesta a arătat că România nu are încă, la 9 septembrie, o rectificare bugetară şi a avertizat că sunt necesare fonduri suplimentare pentru funcţionarea unor servicii şi unităţi medicale până la sfârşitul anului.

Totodată s-a insistat asupra necesităţii menţinerii investiţiilor publice şi a unei colaborări mai strânse între administraţiile locale şi Guvern. Laura RADU