Creativii ieşeni contraatacă: şterg URA din cultură

O agenţie de branding a prezentat în spaţiul public o propunere de strategie pentru Iaşi Capitală Europeană a Culturii în 2021 * intitulat „Iaşi - oraşul pentru care toţi oamenii sunt frumoşi“, documentul strategic a fost oferit comunităţii cu titlu gratuit * acesta va fi discutat miercurea viitoare cu reprezentanţii Fundaţiei care ar trebui să pregătească dosarul de candidatură pentru Iaşi * în cursa pentru CEAC 2021 au intrat 11 oraşe din ţară

Patru oameni din agenţia de branding Namogo au realizat, în trei săptămâni, un proiect de strategie pentru Iaşi-Capitală Europeană a Culturii 2021. Documentul a fost oferit cu titlu gratuit comunităţii locale şi autorităţilor publice pentru că „tot ce e cu adevărat bun pentru Iaşi trebuie să fie gratuit“. „Agenţia noastră se implică în comunitate cu diferite proiecte, în fiecare an. Această strategie este unul din proiectele prin care noi oferim ceva comunităţii“, a subliniat Mihai Mocanu, brand Strategy Manager la Namogo.

Practic, conceptul propus de agenţia de brandig este centrat pe ideea: „Ura nu are loc în cultură“. „Mesajul transmis prin acest plan este că expunerea la cultura umanistă şi la educaţie facilitează înţelegerea dintre oameni şi prosperitatea unei comunităţi. Direcţia strategică pleacă de la ideea că orice discuţie despre viitorul cultural al oraşului, precum şi participarea la un concurs european care celebrează diversitatea trebuie să aibă o abordare curajoasă şi actuală a acestei teme“, au transmis reprezentanţii Namogo. Astfel, ei au adus în prim plan efectele lipsei de toleranţă şi de libertate vizibile în una din cele mai sumbre pagini din istoria Iaşului- Pogromul din 1941.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

„Din această perspectivă, devine o datorie ca întâlnirea cu modernitatea europeană să fie o oportunitate de reconsiderare a identităţii noastre. Tocmai pentru că avem răni ale trecutului, este necesar ca tot mai mulţi ieşeni să privească libertatea şi diversitatea, în toate sensurile sale, ca pe un mod de viaţă“, a punctat Mihai Mocanu în mesajul care a însoţit prezentarea strategiei în spaţiul public.

Din perspectiva agenţiei de branding conceptul ar putea avea numeroase beneficii atât sociale, cât şi economice. „Cultura nu mai este înţeleasă doar ca o preocupare elitistă, ci devine un element cotidian al vieţii tuturor oamenilor. În consecinţă, toate evenimentele culturale ale Iaşului pot avea un sens unic, diferit faţă de alte oraşe, şi aduc transformări benefice ale mentalităţilor prin participarea întregii comunităţi. Iaşiul are astfel şansa de fi recunoscut în România şi în Estul Europei drept oraşul în care toţi oamenii frumoşi la minte şi la suflet sunt bineveniţi. Este o viziune pozitivă, care poate deveni o promisiune de brand pe termen lung pentru oraş şi o propunere de valoare cu şanse reale în competiţia «Capitală Europeană a Culturii»”, au transmis reprezentanţii agenţiei de branding.

Strategia Iaşului pentru următorul deceniu cultural

Obiectivul principal prezentat în documentul strategic face referire la: „adoptarea de către oraş a unui concept cultural cu relevanţă pentru cât mai mulţi ieşeni şi pentru spaţiul european, care să devină un temei al identităţii noastre pe termen lung: umanitatea diferenţei“.

Strategia firmei ieşene cuprinde şi paşii care ar trebui urmaţi pentru a-şi atinge scopul: demitizarea moştenirii, identificarea elementului de unicitate, curajul acceptării trecutului incomod, resemnificarea moştenirii spirituale, noua înţelegere a culturii, oraşul umanismului regăsit, beneficii certe indiferent de rezultatul competiţiei şi promotor al culturii europene.

Strategia a fost prezentată în spaţiul public în această săptămână, iar reprezentanţii agenţiei de branding vor avea o discuţie şi cu membrii Fundaţiei Iaşi Capitală Culturală Europeană 2021, for susţinut din fonduri publice pentru a pregăti dosarul de candidatură. „Eu şi întreaga echipă suntem dispuşi să stăm de vorbă cu oricine vine cu propuneri argumentate şi serioase, iar aceasta este una dintre ele. Vom avea o discuţie cu cei de la Namogo miercuri“, a anunţat Florin Cântic, vicepreşedintele Fundaţiei.

Acesta a mai menţionat că pe lângă linia centrală a conceptului propus de creativii de la Namogo, strategia pentru CEAC 2021 ar trebui să adune şi alte elemente. „Strict, din punctul meu de vedere, strategia aceasta este operaţională doar pe linia educativă, dar întregul dosar trebuie să cuprindă cu mult mai multe elemente“, a afirmat Florin Cântic.

De concept şi strategie s-a ocupat Mihai Mocanu, conceptul grafic şi implementarea sunt asumate de Alexandru Munteanu, Tudor Munteanu şi Raluca Gavrilescu, iar fotografiile prezentate în documentul strategic sunt semnate de Iulia Iacoban.

În această perioadă se află în dezbatere publică şi draftul de strategie culturală a Iaşului pentru următorul deceniu. Documentul este în lucru, va fi completat cu menţiunile consilierilor locali care fac parte din Comisia de Cultură a Consiliului Local (CL) Iaşi, dar şi cu punctul de vedere de la instituţiile de cultură din oraş. Strategia va fi votată, cel mai probabil, în următoarea şedinţă a CL.

Apel la unitate în proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană în 2021 FOTO

Pe de altă parte, vicepreşedintele Fundaţiei Iaşi Capitală Culturală Europeană, Florin Cântic, a anunţat în momentul în care a prezentat draftul de strategie culturală că la mijlocul acestei luni va face public şi conceptul în jurul căruia va fi construit dosarul de candidatură pentru Iaşi- CEAC 2021. Recent, vicepreşedintele Fundaţiei a amânat acest moment pentru sfârşitul lunii martie. Dosarul de candidatură trebuie redactat de Fundaţia Iaşi Capitală Culturală Europeană 2021, susţinută cu bani de la bugetul local. Documentul trebuie înaintat juriului până la 10 octombrie, iar unul din criteriile de evaluare este reprezentant şi de prezenţa unei strategii culturale a oraşului, cea care se află acum în dezbatere publică.  Draftul de strategie poate fi consultat AICI

 

Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecţie, noiembrie-decembrie 2015, şi cea de selecţie finală, septembrie 2016. Până acum şi-au anunţat intenţia de a intra în competiţie 11 oraşe –  Iaşi, Arad, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti,Cluj-Napoca, Craiova, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş şi Timişoara.

CAMPANIE DE INFORMARE

Înfrăţire culturală salvatoare pentru Iaşi Capitală europeană a culturii 2021

 Apel la unitate în proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană în 2021 FOTO

FOTO Pregătiri pentru Capitală europeană a culturii în 2021 - CLUJ -NAPOCA

Mizele Aradului în competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii 2021

 

„Oraşele candidate vor trebui să prezinte strategia culturală şi strategia oraşului în general în dosarul de candidatură. Juriul nu va analiza pertinenţa acestora, ci coerenţa lor cu programul şi obiectivele propuse“- Ghidul CEAC 2020-2033 al Comisiei Europene

Foto: Iulia Iacoban