Ieşenii ajung mai des în mall decât la teatru FOTO

Un amplu studiu realizat la nivelul municipiului Iaşi arată, în cifre, cât de interesaţi sunt locuitorii spaţiului urban de fenomenul cultural * 77% dintre cei chestionaţi nu au fost, în ultimul an, la un concert de operă, iar 52% nu au ajuns la o piesă de teatru * în acelaşi interval de timp, 73% nu luat parte la acţiuni de voluntariat, în timp ce 72% nu au mers pe stadion * pe de altă parte, 46% au ajuns la mall-ul din centrul oraşului, iar 42% au trecut pe la Mitropolie

Cel mai amplu barometru cultural realizat în ultimii ani la Iaşi subliniază interesul locuitorilor pentru fenomenul cultural. Deşi când se gândesc la Iaşi principalele cuvinte care le vin în minte sunt „cultură“, „Palatul Culturii“ şi „istorie“, atunci când vine vorba de consumul de bunuri culturale acesta se limitează, de cele mai multe ori, doar la evenimente care nu presupun costuri ridicate.

 

„Acest studiu a avut trei obiective. Primul a vizat consemnarea atitudinilor şi reprezentărilor ieşenilor despre propriul oraş, al doilea a făcut referire la identificarea practicilor de consum cultural ale ieşenilor, iar prin al treilea obiectiv ne-am propus să identificăm opiniile locuitorilor privind Competiţia Capitală Europeană“, a punctat conf. univ. dr. Adrian Netedu, coordonatorul Fundaţiei academice Axis.

Astfel, datele din 1.000 de chestionare privind activitatea culturală de la nivelul Iaşului arată că, pentru cei intervievaţi, cel mai reprezentativ simbol al oraşului este Palatul Culturii. Practic, aproape 60% dintre cei chestionaţi au oferit acest răspuns, la mare distanţă, în jur de 6%-7% nominalizând Universitatea „Al. I. Cuza“ şi Mitropolia.

Deşi par foarte apropiaţi de ideea de cultură, respondenţii nu sunt interesaţi de manifestările aşa-zisei culturi clasice: spectacole de operă sau teatru. La capitolul „Cât de des aţi fost în ultimele 12 luni...“ 77% au răspuns că nu au ajuns în ultimul an la operă, 71% nu au ascultat un concert simfonic, 67% nu au trecut pragul unei expoziţii de artă, în timp ce 52% au spus că nu au ajuns la teatru.

Detaliat pe răspunsurile privind mersul la teatru, analiza a arătat că 43% dintre respondenţii cu vârste între 15 şi 24 de ani nu au mers niciodată la un spectacol, 40,4% dintre cei între 25 şi 39 de ani nu au văzut o piesă de teatru.

Impresionant este procentul de 67,9% dintre cei peste 60 de ani care au susţinut că nu au mers la teatru niciodată. „În ceea ce priveşte consumul cultural de elită, se observă că 41% dintre respondenţi nu au fost la nicio astfel de manifestare, în timp ce 15% dintre cei chestionaţi pot fi incluşi în categoria consumatorilor omnivori, cei care au fost la minim 4 astfel de manifestări“, a punctat sociologul Adrian Netedu.

În ceea ce priveşte consumul cultural mediu- spectacole de divertisment, concerte în aer liber, muzee sau cinema procentele celor care nu au luat parte la astfel de evenimente sunt mai reduse, dar la fel de alarmante. Peste 50% nu au ajuns la muzeu, cinema sau spectacol de divertisment, în ultimul an. Mai mult, 60% nu au fost la bibliotecă, iar 42% nu au trecut pragul unei librării. „Un procent îngrijorător este cel de 73% dintre respondenţi care au spus că nu iau parte la activităţi bazate pe voluntariat, ţinând cont de faptul că o astfel de implicare este foarte importantă în criteriul de selecţiei pentru Capitala Europeană a Culturii“, a menţionat Adrian Netedu.

În schimb, ieşenii sunt mult mai atraşi de consumul cultural monden. 46% dintre respondenţi au ajuns în ultimele 12 luni în ansamblul urbanistic Palas, iar peste 30% au fost la un restaurant ori la un club. Peste 42% din cei chestionaţi au trecut pe la Mitropolie.

Atunci când stau acasă, peste 22% dintre ieşeni îşi consumă timpul în faţa televizorului. Mai mult, 32% dintre respondenţi se uită la televizor mai mult de trei ore zilnic. Totodată, 37% se uită la TV între 1 şi 3 ore pe zi. Pe de altă parte, 38% au citit beletristică de 1-2 ori pe an, iar un sfert dintre respondenţi declară că nu citesc ziare. În proporţie de aproape 40%, ieşenii folosesc Internetul şi calculatorul.

Motivele pe care le-au invocat cel mai adesea respondenţii privind neparticiparea la evenimente culturale au vizat lipsa timpului şi a banilor. Practic, 60% declară cheltuieli de sub 100 de lei pe lună/familie pentru bunuri culturale.

„Cercetarea este foarte utilă, rămâne un reper, dar politicile publice vor ţine cont şi de alte linii. În opinia mea, ceea ce va prima în oferta de concept pe care o vom face săptămâna viitoare va fi, nu atât orizontul general de prezentare a oraşului, ci va trebui să punem în valoare ce face diferenţa. Ce are Iaşul cu adevărat unic“, a declarat Florin Cântic, vicepreşedintele Fundaţiei Iaşi Capitală Culturală Europeană.

Peste 70% dintre cei chestionaţi au participat la ultimele manifestări dedicate Sărbătorilor Iaşului, 33% au fost la Târgul Olarilor, iar 32% la Noaptea muzeelor.

Mesajul străinilor: „Oamenii mişcă lucrurile“ FOTO

87% dintre cei chestionaţi au auzit de candidatura Iaşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. 66% dintre respondenţi consideră că oraşul are şanse de a obţine titlul. Mai mult, 61% dintre cei întrebaţi au afirmat că Iaşul ar merita titlul. Interesant este că tot 61% dintre respondenţi consideră că prioritare sunt problemele legate de infrastructură, iar cultura nu este o urgenţă a oraşului.

Priorităţile trasate de ieşeni pentru autorităţi vizează repararea drumurilor, curăţenia şi implicarea autorităţilor publice. Cei chestionaţi consideră că oraşul nu este suficient de dezvoltat economic, în schimb beneficiază de o ofertă şi o infrastructură culturală importantă.

60% dintre respondenţi susţin că au ajuns în ultimul an la Grădina Botanică, iar sintagma care se potriveşte cel mai bine oraşului face referire la cultură, istorie şi studenţi.

Strategia Iaşului pentru următorul deceniu cultural

Barometrul de consum cultural a fost realizat de Fundaţia academică Axis. 1.000 de ieşeni au fost chestionaţi, în perioada 27 februarie – 1 martie. 48% dintre respondenţi au fost bărbaţi, iar 52% - femei. În ceea ce priveşte categoriile de vârstă -11% au fost persoane cu vârste între 15 şi 24 de ani, 35% - între 25 şi 39 de ani, cei cu vârste între 40 şi 59 de ani au fost reprezentaţi în proporţie de 33%, iar 21% au fost cei peste 60 de ani.

 

CAMPANIE DE INFORMARE

Înfrăţire culturală salvatoare pentru Iaşi Capitală europeană a culturii 2021

 Apel la unitate în proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană în 2021 FOTO

FOTO Pregătiri pentru Capitală europeană a culturii în 2021 - CLUJ -NAPOCA

Mizele Aradului în competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii 2021

 

„Oraşele candidate vor trebui să prezinte strategia culturală şi strategia oraşului în general în dosarul de candidatură. Juriul nu va analiza pertinenţa acestora, ci coerenţa lor cu programul şi obiectivele propuse“- Ghidul CEAC 2020-2033 al Comisiei Europene

 

Oficialii Fundaţiei Iaşi 2021- Capitală Culturală Europeană au anunţat că vor prezenta conceptul în jurul căruia va fi construit dosarul de candidatură pentru CEAC 2021, săptămâna viitoare.