Paşi de foc pentru Iaşi 2021 - dilemă în jurul dosarului de candidatură

Săptămâna trecută, la prezentarea conceptului care va sta la baza dosarului de candidatură pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 a fost făcut public şi un calendar pentru următoarele şapte luni * primele puncte fierbinţi sunt legate de alegerea noului director executiv pentru Fundaţia „Iaşi, capitală culturală europeană” şi angajarea unei firme care să scrie dosarul de candidatură * numeroase voci au criticat conceptul axat în jurul ideii de „Interfaţă Răsăriteană a Culturii Europene”

Următoarea perioadă va fi decisivă pentru construirea dosarului de candidatură pe care Iaşul trebuie să-l depună în cadrul competiţiei Capitală Europeană a Culturii 2021. Potrivit calendarului prezentat de Florin Cântic, vicepreşedintele Fundaţiei „Iaşi, capitală culturală europeană” (FICCE), până la finele acestei luni se doreşte angajarea unui partener pentru identitate vizuală, dar şi găsirea unui director executiv pentru FICCE, funcţie rămasă vacantă după demisia Danielei Cujbă.

Mesajul străinilor: „Oamenii mişcă lucrurile“ FOTO

Oficialii din Palatul Roznovanu au anunţat că au fost depuse trei dosare de candidatură. „Nu e important câţi candidaţi s-au înscris, ci important e să vedem dacă avem ce alege. Dacă nu vom găsi pe cineva capabil, atunci va trebui să facem un board al fundaţiei şi să discutăm mai departe care e pasul următor, să încercăm să-i convingem pe alţi oameni de cultură să vină”, a declarat primarul Gheorghe Nichita.

Cine scrie dosarul?
Reprezentanţii municipalităţii au evitat să ofere mai multe informaţii despre numele candidaţilor şi despre derularea selecţiei. La fel de neclară este situaţia în ceea ce priveşte entitatea care va realiza dosarul de candidatură. Potrivit calendarului prezentat de Florin Cântic, între 4 şi 30 mai ar urma „angajarea unei firme specializate care să scrie dosarul de candidatură pe baza conceptului prezentat (Iaşi 2021 – Interfaţa Răsăriteană a Culturii Europene) şi să facă selecţia evenimentelor pentru Agenda 2021“, deşi iniţial această sarcină a fost pusă în seama FICCE.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

„Asta, cu firma care să scrie dosarul, este doar o propunerea de-a mea, dar o decizie finală va fi luată în board-ul Fundaţiei. A scrie dosarul de candidatură nu este o chestie simplă. Acum, în acest moment, nu e nimeni capabil în Fundaţie şi în Iaşi să scrie un dosar impecabil. Vom avea mai multe discuţii, iar dacă se va decide altceva, nu rămâne decât ca Fundaţia să scrie dosarul“, a afirmat Florin Cântic.

Strategia Iaşului pentru următorul deceniu cultural

Cel care conduce în acest moment FICCE, managerul de proiect Dan Doboş, a precizat că board-ul va decide cine va scrie dosarul. „Board-ul Fundaţiei va decide dacă se va angaja o firmă sau nu. Fundaţia doar execută ce decide board-ul“, a afirmat Dan Doboş. 

Controverse privind conceptul
La finalul săptămânii trecute, vicepreşedintele FICCE a prezentat public conceptul, sloganul şi logo-ul pentru Iaşi 2021. În jurul acestora ar urma să se construiască dosarul de candidatură pe care Iaşul îl va depune pe 5 octombrie pentru a intra în competiţia cu alte 10 oraşe din România pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. „Dosarul se referă la ceea ce va fi Iaşul cultural în anul 2021, dar şi după acest an, astfel încât să poată obţine titlul de Capitală Europeană a Culturii. Atunci când am gândit conceptul am plecat de la reglementările europene în domeniu, apoi analiza culturală făcută în 2014 de către firma KEA, am aşteptat rezultatele barometrului cultural pentru a identifica punctele tari şi punctele slabe pe baza cărora am construit acest concept, care nu este brand-ul Iaşului, plus o sinteză a tuturor dezbaterilor pe care le-am avut în cadrul acţiunilor organizate de Fundaţie”, a declarat Florin Cântic.

Potrivit acestuia, cele două dimensiuni care individualizează Iaşul în raport cu alţi competitori din ţară sunt deschiderea transfrontalieră către Chişinău şi Cernăuţi şi existenţa celui mai important pelerinaj spiritual răsăritean din timpul Sărbătorilor oraşului.

Conceptul „Iaşi 2021 – Interfaţă Răsăriteană a Culturii Europene”/ „Iaşi 2021- Easterly Hub of European Culture“ a fost intens criticat pe reţelele de socializare. „Iaşi 2021- interfaţa răsăriteană a culturii europene”- Wow, câtă creativitate! Clujul se prezintă deja ca vest al estului, iar noi ar trebui să fim cumva invers. Câtă originalitate! Putem fi credibili că noi suntem sau o să fim oraşul european estic prin excelenţă? Constanţa, de exemplu, nu ar putea invoca acelaşi lucru? Dacă Republica Moldova ar intra în UE în 2021 sau 2025, nici măcar prin poziţionare geografică n-am mai putea susţine conceptul ăsta (care, evident, e prezentat tot în chip de draft). Apoi, are acum Iaşiul valori europene reale, de substanţă, ca să devină un model cultural în regiune peste câţiva ani? Ce să iradiem spre Chişinău şi Cernăuţi?“, se întreabă Mihai Mocanu într-un amplu comentariu pe pagina sa de Facebook.

Mihai Mocanu este managerul agenţiei Namogo, care a oferit gratuit un concept şi o strategie pentru CEAC 2021- „Iaşi - oraşul pentru care toţi oamenii sunt frumoşi“.

Creativii ieşeni contraatacă: şterg URA din cultură

Potrivit calendarului prezentat de Florin Cântic, în perioada 17 aprilie- 30 aprilie se va angaja un partener pentru identitate vizuală/program de comunicare, dar şi un Director Executiv pentru FICCE. În cursul lunii viitoare, între 4 mai – 30 mai, va avea loc un alt concurs în vederea angajării unei firme specializate care să scrie dosarul de candidatură pe baza conceptului prezentat (Iaşi 2021 – Interfaţa Răsăriteană a Culturii Europene) şi să facă selecţia evenimentelor pentru Agenda 2021. În aceeaşi perioadă, între 4 mai – 31 iulie, operatorii culturali interesaţi pot depune la FICCE proiectele de evenimente culturale pentru 2021. Ceilalţi paşi se vor referi la scrierea dosarului de candidatură (1 iunie – 31 august), definitivarea dosarului de candidatură (în română şi engleză) este programată pentru 1-30 septembrie. Pe data de 5 octombrie, dosarul să fie depus la Ministerul Culturii.

 

Logo-ul care susţine vizual conceptul candidaturii Iaşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii este o creaţie a artistului plastic Felix Aftene şi reprezintă, conform spuselor lui Florin Cântic, „o imagine stilizată a lui Cronos, a timpului şi istoriei, un timp circular, un timp mitic, un timp spiritualizat. Este, de asemenea, o imagine care nu exclude elementele de umanitate ale culturii şi care arată conexiunea spirituală a întregului proiect şi, nu în ultimul rând, deschiderea către Est”.

 

„Simbolul pe care l-am propus pentru ICEC 2021 este un proiect ce m-a preocupat încă din 2011. Atunci am expus în Parlamentul European de la Bruxelles proiectul «Iaşi City of Creativity», curatoriat de domnul Florin Câtec, în scopul de a face cunoscut Comisiei de Cultură, interesul comunităţii noastre, graţie europarlamentarului Cătălin Ivan“- artistul Felix Aftene

Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecţie, noiembrie-decembrie 2015, şi cea de selecţie finală, septembrie 2016. Până acum şi-au anunţat intenţia de a intra în competiţie 11 oraşe –  Iaşi, Arad, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti,Cluj-Napoca, Craiova, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş şi Timişoara.

CAMPANIE DE INFORMARE

Înfrăţire culturală salvatoare pentru Iaşi Capitală europeană a culturii 2021

 Apel la unitate în proiectul Iaşi Capitală Culturală Europeană în 2021 FOTO

FOTO Pregătiri pentru Capitală europeană a culturii în 2021 - CLUJ -NAPOCA

Mizele Aradului în competiţia pentru Capitală Europeană a Culturii 2021

Ce îşi propune Timişoara culturală pentru următorul deceniu

„Oraşele candidate vor trebui să prezinte strategia culturală şi strategia oraşului în general în dosarul de candidatură. Juriul nu va analiza pertinenţa acestora, ci coerenţa lor cu programul şi obiectivele propuse“- Ghidul CEAC 2020-2033 al Comisiei Europene