Comori vechi de secole, expuse la Iași. Cărți scrise cu aur

* „Cazania lui Varlaam”, prima carte tipărită în limba română în Moldova, și manuscrise împodobite cu foiță de aur s-au numărat printre piesele rare prezentate la Palatul Braunstein

Cărți vechi de aproape patru secole, pagini scrise de mână, miniaturi religioase și ornamente realizate cu aur au transformat Cupola Palatului Braunstein din Iași într-un spațiu al istoriei scrisului. Expoziția „Scriptorium. Tezaur de Artă și Credință”, organizată în cadrul Festivalului SACRUM, a reunit unele dintre cele mai valoroase mărturii ale culturii religioase românești.

Cazania lui Varlaam, cartea care a schimbat istoria Moldovei

Printre exponatele care au atras atenția vizitatorilor s-a numărat „Cazania lui Varlaam”, tipărită la Iași în anul 1643, în timpul domniei lui Vasile Lupu. Cunoscută sub titlul „Carte românească de învățătură”, lucrarea este prima carte tipărită în limba română în Moldova și unul dintre cele mai importante monumente ale literaturii române vechi.

Apariția ei a fost posibilă după instalarea primei tipografii moldovenești la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, cu sprijinul domnitorului Vasile Lupu și al mitropolitului Varlaam. Cartea cuprinde predici și învățături religioase pentru duminicile și sărbătorile de peste an, fiind destinată credincioșilor vorbitori de română.

Importanța sa depășește însă domeniul religios. Prin circulația în Moldova, Țara Românească și Transilvania, „Cazania” a contribuit la dezvoltarea limbii române literare și la apropierea comunităților românești prin intermediul cuvântului tipărit.

Manuscrise împodobite cu aur, mărturii ale unei arte dispărute

O altă atracție a expoziției a constituit-o cartea asociată împăratului biblic David, un manuscris religios cu pagini scrise manual și decorațiuni aurite. Miniaturile, chenarele ornamentale și reprezentările sfinților dezvăluie migala cu care erau realizate volumele înainte ca tiparul să devină principalul mijloc de multiplicare a textelor.

În vitrinele Palatului Braunstein au putut fi admirate Evanghelii, cărți de rugăciune, manuscrise și tipărituri vechi, unele cu inițiale colorate, gravuri elaborate și legături masive. Alături de acestea au fost prezentate obiecte liturgice, documente și veșminte bisericești, care reconstituie atmosfera culturală și spirituală a epocilor în care au fost create.

Expoziția a reunit inclusiv manuscrise din secolele XV–XVII, provenite din colecțiile unor mănăstiri, muzee, biblioteci și arhive din România.

Piese de tezaur aduse la Iași din mai multe colecții

Organizată de Muzeul Municipal „Regina Maria”, expoziția „Scriptorium. Tezaur de Artă și Credință” a fost inaugurată pe 7 octombrie 2026, în cadrul primei ediții a Festivalului SACRUM. Printre instituțiile care au pus la dispoziție obiecte de patrimoniu se numără Biblioteca Patriarhiei, Arhivele Naționale, instituții muzeale din Târgoviște, precum și mănăstirile Neamț și Dragomirna. „Am reușit să aducem și de la Mănăstirea Neamț și de la Mănăstirea Dragomirna, efectiv, obiecte de Tezaur”, a declarat Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași.

Un element aparte l-a reprezentat amenajarea unui spațiu de tip scriptorium, destinat demonstrațiilor de caligrafie și de realizare a ornamentelor specifice manuscriselor medievale.

Expoziția a oferit publicului o perspectivă asupra unei epoci în care realizarea unei singure cărți presupunea luni sau chiar ani de muncă. Fiecare pagină era rezultatul colaborării dintre copiști, miniaturiști și meșteri legători, iar volumele deveneau obiecte de patrimoniu transmise din generație în generație.

Pentru Iași, orașul în care a funcționat prima tipografie a Moldovei, prezentarea acestor comori reprezintă și o recuperare a propriei istorii culturale. La aproape patru secole de la apariția „Cazaniei lui Varlaam”, cărțile vechi continuă să vorbească despre rolul pe care Iașul l-a avut în formarea culturii scrise românești.

Maura ANGHEL