* sute de copii ieșeni cresc fără mamă și fără tată alături, în timp ce alte mii de familii încearcă să păstreze legătura prin telefon * banii trimiși din străinătate asigură traiul de zi cu zi, dar nu pot înlocui timpul petrecut împreună, afecțiunea și sprijinul emoțional

În județul Iași, 6.285 de copii au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, potrivit datelor centralizate pentru anul școlar 2025–2026. Dintre aceștia, 577 cresc fără niciunul dintre părinți alături, iar alți 5.708 au mama sau tatăl plecat peste hotare. Un nou studiu realizat de Salvați Copiii România arată cât de adâncă poate deveni ruptura familială: 35,7% dintre părinții din diaspora recunosc că relația cu propriii copii s-a răcit după plecare, iar aproape o treime nu comunică zilnic cu aceștia.

Iașul, în fruntea județelor afectate de migrația părinților

La Iași, pentru cei 577 de copii ai căror ambii părinți muncesc peste hotare, responsabilitatea creșterii și îngrijirii a fost preluată de rude. Cifrele reflectă numai situațiile înregistrate în sistemul școlar, astfel că dimensiunea reală a fenomenului poate fi mai mare.

În spatele statisticilor sunt familii care încearcă să compenseze despărțirea prin apeluri telefonice, vizite ocazionale și bani trimiși acasă. Însă distanța lasă urme pe care sprijinul financiar nu le poate șterge.

Copiii au nevoie de părinți, nu doar de bani

Potrivit cercetării Salvați Copiii, realizată în septembrie–octombrie 2026, 40,5% dintre părinții chestionați consideră că propriilor copii le lipsește cel mai mult timpul petrecut împreună, iar 31,3% indică afecțiunea exprimată direct. Alți 14% recunosc că absența de la momentele importante din viața copilului reprezintă principala pierdere.

Doar 39% dintre respondenți cred că pot oferi sprijin emoțional de la distanță, în timp ce 21% consideră că acest lucru nu este posibil. Mai mult, 15% declară că propriii copii nu apelează la ei atunci când au nevoie de ajutor.

Ruptura se observă și în relația cu școala. Peste jumătate dintre părinții chestionați, respectiv 54,2%, nu păstrează contactul direct cu unitatea de învățământ frecventată de copil.

„Este crucial ca programul dedicat acestor copii să fie unul integrat și să includă mereu părintele”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România.

Patru din zece părinți vor să revină în țară

Sondajul arată că 41,7% dintre părinții plecați intenționează să revină definitiv în România în următorii ani. Alți 27,6% nu iau în calcul întoarcerea, iar 30,8% nu au luat încă o decizie.

Pentru cei care își doresc revenirea, familia reprezintă principalul motiv, menționat de 85,4% dintre respondenți. Totuși, 72,1% indică necesitatea unui loc de muncă suficient de bine plătit în România.

Dintre părinții care nu intenționează să se întoarcă, 35,4% vor să își aducă minorii în țara în care lucrează, în următorii doi ani.

Separarea nu este una de scurtă durată. Peste jumătate dintre respondenți, 55%, muncesc în străinătate de cel puțin trei ani, iar un sfert au depășit cinci ani. Distanța fizică, programul de muncă și costurile deplasărilor în România limitează implicarea lor în viața copiilor.

Familii despărțite, sprijin insuficient

Aproape jumătate dintre părinții chestionați, 48,8%, afirmă că nu au în țara în care lucrează persoane sau grupuri la care să apeleze pentru ajutor.

Cercetarea a inclus 1.005 părinți din opt state europene, care au împreună 1.437 de copii minori rămași în România.

Pentru sprijinirea acestor familii, Salvați Copiii a derulat, în perioada iulie–octombrie 2026, proiectul „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”, care a inclus servicii de informare și consiliere pentru 2.700 de părinți.

În Iași, cei 6.285 de copii identificați în statisticile școlare dau dimensiunea concretă a fenomenului. Dincolo de cifre, rămâne aceeași realitate: părinții pleacă pentru un trai mai bun, dar copilăria celor rămași acasă se desfășoară, prea adesea, în absența lor.

Teona SOARE