Zeci de milioane de lei pentru zeci de cămine culturale goale

În aproape fiecare comună din județul Iași există cel puțin un cămin cultural. Unele au fost ridicate în urmă cu mai bine de jumătate de secol, altele au fost renovate sau reconstruite din temelii cu bani publici și fonduri guvernamentale. Toate au fost gândite cu aceeași misiune: să devină centrul vieții culturale al comunității. Realitatea din teren este însă, de multe ori, dezarmantă.

În numeroase sate, căminul cultural rămâne închis cu lunile. Ușa se deschide rareori pentru un spectacol folcloric, o piesă de teatru, o lansare de carte, un concert, o proiecție de film sau un atelier destinat copiilor. Viața culturală s-a redus, în multe localități, la câteva manifestări organizate cu ocazia sărbătorilor locale.

În schimb, clădirea prinde viață atunci când găzduiește nunți, botezuri, aniversări sau alte petreceri private. Pentru mulți locuitori, acesta a devenit rolul principal al căminului cultural: o sală de evenimente administrată de primărie.

Problema nu este organizarea unor astfel de evenimente. Problema apare atunci când ele devin aproape singura utilizare a unor clădiri ridicate din bani publici pentru educație, cultură și viață comunitară.

Mai mult, multe dintre aceste imobile au fost construite cu zeci de ani în urmă. Unele au beneficiat doar de reparații superficiale, iar altele au fost modernizate fără ca toate cerințele actuale privind securitatea la incendiu să fie îndeplinite. Acolo unde se organizează evenimente cu sute de participanți, respectarea normelor de siguranță nu poate fi tratată ca o simplă formalitate. Verificarea autorizațiilor și a condițiilor legale revine administratorilor și instituțiilor competente.

Aproape 50 de milioane de lei investiți în doar 21 de cămine culturale

În ultimul deceniu, investițiile au continuat într-un ritm susținut. Din 2015 și până în prezent, în județul Iași au fost construite 21 de cămine culturale noi, finanțate prin Compania Națională de Investiții.

Au beneficiat de astfel de proiecte localitățile Tătăruși (sat Iorcani), Focuri, Vânători, Moțca, Drăgușeni, Golăești, Tătăruși, Hârlău (sat Pârcovaci), Pașcani (sat Lunca), Popricani, Mogoșești (sat Cuza Vodă), Ciortești (sat Coropceni), Mogoșești-Siret (sat Tudor Vladimirescu), Răducăneni, Oțeleni (sat Hândrești), Costuleni, Țuțora, Popești, Dumești, Aroneanu și Gropnița.

Valoarea totală a acestor investiții se ridică la 49,76 milioane de lei, cele mai costisitoare proiecte fiind cele din Aroneanu, unde investiția a ajuns la 6,64 milioane de lei, și Răducăneni, cu 4,48 milioane de lei.

Alte cinci cămine culturale sunt aproape de finalizare: la Podu Iloaiei (investiție estimată la 12,2 milioane de lei), Miroslava (8,18 milioane de lei), Erbiceni (6,4 milioane de lei), precum și în localitățile Crivești (comuna Vânători) și Sinești.

În același timp, unele proiecte au rămas blocate. Contractele au fost reziliate pentru investițiile din Gropnița, estimată la 5,65 milioane de lei, precum și pentru lucrările de reabilitare din Movileni și Cristești.

Iar lista nu se oprește aici. Aproximativ 100 de cămine culturale din județul Iași figurează încă pe lista-sinteză a Companiei Naționale de Investiții, în așteptarea finanțării.

Investim în ziduri. Cine investește în cultură?

Paradoxul este evident. Se investesc zeci de milioane de lei în clădiri moderne, cu săli elegante, instalații noi și mobilier actual, însă în multe dintre ele nu există un program cultural. Lipsesc cercurile artistice, atelierele pentru copii, cursurile pentru adulți, cluburile de lectură, spectacolele, expozițiile și activitățile dedicate seniorilor.

În schimb, odată cu apropierea alegerilor, căminele culturale redevin, brusc, neîncăpătoare. Sute de oameni participă la întâlniri electorale, iar clădirile care au stat goale aproape tot anul se transformă, peste noapte, în centre ale vieții publice.

După încheierea campaniei, liniștea revine. Lacătul reapare pe ușă.

Imaginea spune multe despre modul în care sunt înțelese investițiile publice în mediul rural. Nu este suficient să construiești sau să renovezi o clădire. Ea trebuie umplută de conținut, de proiecte și de oameni.

Un cămin cultural nu ar trebui să fie doar o sală de închiriat pentru petreceri și un spațiu utilizat în campaniile electorale. Ar trebui să fie locul în care copiii descoperă muzica, teatrul și lectura, unde tradițiile sunt păstrate, unde comunitatea se întâlnește pentru educație, dialog și creație.

Altfel, riscăm să transformăm investiții de zeci de milioane de lei în simple clădiri frumoase, dar goale. Ceea ce se și întâmplă, din păcate, astăzi!

Daniel BACIU