Arhiva

Bucovina şi mai ales ţinutul Obcinelor au o armonie de cintec din cel inspirat. Liniile unduiesc, se imbrãţişeazã şi se duc una in alta ca intr-o fugã, cind tumultoasã, cind potolitã, o fugã de Bach. Înãlţimile nu-s chiar de neluat in ...

La Sadova, la poalele Obcinei Feredeului, intr-o vale cu smalţuri verzi-aurii, in fundul cãreia şerpuieşte cintãtoare argintata apã a piriului ce a dat numele satului, iţi aduci aminte, vrind-nevrind, doar privind, uimit de atita linişte şi fru ...

Sint artişti cu care timpul pare sã nu aibã rãbdare. Sintagma este moromeţianã şi Eugen Simion a ales-o ca sã-i dea , inspirat, titlul unei cãrţi in memoriam, consacratã lui Marin Preda. Mulţi sint creatorii cu a cãror viaţã timpul a fo ...

Am mai trecut, cred, o datã, cindva, cu un amar de vreme in urmã, pe valea Putnei. Petrecusem citeva zile la Panciu şi la intoarcere mã repezisem pe la Soveja. Urcasem de aici la cascada Putnei şi mã impãrtãşisem din sãlbãticia de fel spãimo ...

"Oscarul", trofeul cel mai rivnit al lumii filmului, poate la fel de dorit precum titlul mondial la fotbal (de alfel statueta de 34 de centimetri, din cupru şi staniu, invelitã in douã straturi de aur de 10, respectiv 24, de carate, seam� ...

Am filmat la inceputul acestei veri pentru un documentar de televiziune, intitulat @Zburãtor spre formele sublimitãţii@, consacrat pictorului Corneliu Ionescu. Îl ştiu de aproape o viaţã. Întimplarea, şi nu numai, a fãcut ca drumur ...

Era duminicã. Suflarea aşezãrii, ce-şi zice, pe bunã dreptate, poarta Vrancei, suflarea Vidrei, se strinsese parcã toatã sã-l vazã şi sã se impãrtãşeascã dintr-un ceas de cuminecare a bucuriei. Un fiu nerisipitor, purtãtor in lume al min ...

Un artist plastic ieşean, care adaugã in prezentarea numelui sãu atributul de profesionist, Lucian Sãcrieru‑Dragomir, in virstã de 35 de ani, a ciştigat un concurs, cu participare internaţionalã numeroasã şi selectã, organizat in 2005 ...

Mãnãstirea Nemţului, lavra, cum mai e numitã dupã un cuvint imprumutat de la pravoslavnici ruşi, a fost aşezatã sub binecuvintarea Înãlţãrii la ceruri, hram celebrat la 40 de zile de la Învierea Domnului. De bunã seamã, ctitor ...

La 1853 Grigore Ghica Vodã, Domnul Moldovei, aducea la Iaşi un specialist francez in construcţia de drumuri, pe numele lui Francois Cazaban. Venea din Carcassone, provincia Languedoc. Era greu de bãnuit atunci cã cel ajuns cu treburi trecãtoare ...

În mai, luna florilor, un semen al nostru, academicianul Valeriu D.Cotea, a pãşit in rindul patriarhilor. Atins-a virsta acelei depline seninãtãţi a profeţilor Vechiului Testament, 80 de ani. A ajuns, intocmai celor vechi, un inţelept al ...

În dealul Copoului multe sint priveliştile incintãtoare şi mingiietoare ale sufletului. Una dintre acestea este biserica Sfintul Nicolae, ridicatã in prima jumãtate a veacului al XX-lea la iniţiativa lui Nicolae Iorga. Aduce a plãsmuire d ...

La 3 noiembrie 2004, grijindu-se, asemenea celor vechi, de trecerea la Domnul, la ceasul din urmã, doamna academician Zoe Dumitrescu Buşulenga, cãlugãritã de ciţiva ani sub numele monahicesc de Benedicta, işi redacta cu scrisul ei frumos caligr ...

Pregãtesc o carte a tatãlui meu, preotul Ilie Ilisei. Intenţionez sã string intre coperţile sale unele dintre omeliile (predicile) rostite la slujbe, pãstrate pe file de dictando sau in caiete. Scrise cu o caligrafie ingrijitã, tulburatã uneor ...

Se implinesc douãzeci de ani de la trecerea la cele veşnice a unui bun prieten, profesorul, cãrturarul şi poetul Ion Alexandru Angheluş. Obişnuiam sã mã abat din cind in cind pe la casa lui din tirgul Huşilor, o alcãtuire veche, tocmitã din ...

Darul cel dintii, capital, al actorului e acela de a lua chip şi asemãnare cu plãsmuirile din paginile dramaturgilor. Sã soarbã, citind şi apoi rostind cuvintele, duhul din acestea, sã se pãtrundã pinã la contopire şi apoi sã dea viaţã i ...

Vecernie de Buna Vestire la Mãnãstirea Sihãstria. Semnele primãverii şi primenirii se vãd peste tot. Streaşinile pling, piraiele gilgie, coastele şiroiesc, capişoanele cele verzi ale ierburilor şi feluritelor plante, trezite cu grãbire din ...

În capelã rãsunau, cu o puritate de lujer involt, glasurile copiilor, liturghisind ingereşte, ţesind cu fir de aur, de argint, cu fir de poezie şi de adincã simţire, muzica maestrului. E, poate, cel din urmã semn lãsat de compozitorul V ...

Premiera cu APãdurea Alui A.N.Ostrovski de la Naţionalul din Iaşi nu e un spectacol perfect. Poate lãsa impresia, la prima vedere, prin lungimile sale şi unele tirade nedomolite din partea a doua a montãrii, a atemporalitãţii. În realitate ...

Muzica folk este firul tras din caierul cel vechi al folclorului. O programaticã intoarcere la izvoare, la origini, la autenticitate. Un manifest impotriva stricãrii rosturilor, a pervertirii şi uitãrii tradiţiei. O formã de impotrivire paşnicã, ...