Arhiva

Toamna e anotimpul contrastelor. Vremea implinirilor rodite, dar şi a stingerii, a inexorabilui sfirşit a tot şi a toate. Incheierea unui ciclu vegetal, ca şi isprãvirea vieţii omului, a vieţuitoarelor, doare, sfişie chiar. Se porneşte pe in ...

Intr-una din simbelele verii, intr-o zi de sãrbãtoare mare, de Schimbarea la faţã, oamenii din Tarcãu, satul cel mindru, şindriluit pe valea piriului cu acelaşi nume, s-au strins, dupã ce au fost şi s-au cuminecat la bisericã, la şcoalã, o c ...

Se intimplã sã mã intilnesc, in Bucureşti sau in ţarã, cu artişti şi critici de notorietate, oameni cu operã in spate, cu o autoritate nãscutã din lucrarea lor rodnicã pe tãrimul artei. Se petrece asta fie pe la vernisaje de expoziţii, ori ...

De decenii, doamna Zoe Dumitrescu Buşulenga işi petrece verile la Vãratic. O ademenise spre locul acesta nu numai literatura lui Hogaş, Galaction sau Ibrãileanu, care-i stirnise, de bunã seamã, interesul, ci şi nevoia simţitã in atitea rinduri ...

In mijloc de august, de Adormire, in stupul mãnãstiresc cel mare al Vãraticului e un zumzet ca la vremea culesului de nectare dintr-o prisacã, atunci cind florile podidesc pajiştile sau aşeazã cununã de mireasã pe coroanele copacilor. Se simte ...

Cele citeva zile petrecute la Mãnãstirea Neamţ in urmã cu ciţiva ani, cind filmam pentru un documentar despre lavra cea a Romaniei, mi-au dãruit nu numai norocul de a mã impãrtãşi din duhul şi sfinţenia, de o mireasmã anume, inveşnicite ai ...

Intr-o casã din Iaşi, in Copou, la etajul unui luminos şi elegant apartament de bloc, plin de amintiri de demult, vieţuieşte de un timp, ştiutã doar de apropiaţi, o Doamnã, cu d mare, Virginia Stino. A pãrãsit nu uşor, ci printr-o sfişiere ...

Sadova, satul de lingã Cimpulung, stã parcã prins la şoldul Obcinei Feredeului. E un ochi de luminã verde intr-un potir cu sclipãt diamantin. Adincul şi inaltul se sãrutã aici nu ibovniceşte, ci matrimonial. Casele par alesãturi pe o iie, iar ...

La 77 de ani, Simona Vasiliu Chintilã, artista plasticã cu staturã naţionalã şi relevanţã internaţionalã, cu exprimãri originale, pline de farmec, de o poezie imanentã, in pictura de şevalet şi arta monumentalã, dascãl de har la cea mai ...

A scrie o carte despre China dupã o cãlãtorie de sãptãmini, aşa cum mi s-a intimplat mie, pare o cutezanţã, o fãrã de mãsurã indrãznealã. Totul este atit de necuprins temporal şi spaţial in ţara-continent, incit chiar gindul se sparie c ...

Au trecut 50 de ani de cind fostul ucenic al lui Vasile Dobrian, pictorul din Piatra Neamţ Petru Petrescu, s-a arãtat lumii in chip de artist. Am apelat la acest din urmã cuvint, pentru cã recursul la cel de zugrav, de pildã, mi se pare neincãpãt ...

Am umblat zilele acestea prin mapele mele cu manuscrise. Dat-am peste un text scris in 1992, care-şi pãstreazã insã intactã actualitatea. De asta m-am hotãrit sã-l incredinţez acum tiparului. Iatã notaţiile de atunci: “Am petrecut mai mult ...

Am citit in aceste zile “Trãieşte-ţi clipa”, o amarã reflecţiune depãnatã ca o saga de Saul Bellow intr-un roman şlefuit diamantin despre visul american şi risipirea lui precum fumul dintr-o “Varã şi fum” a altui mare scriitor al lumi ...

Romanii sint prezenţi in arenele sportive ale lumii. Deseori cu brio, ciştigind in stil de mari campioni la cele mai selecte competiţii de pe glob. Intrecerile, dacã au caracter official, sint precedate de intonarea imnului naţional. Partenerii no� ...

Pãrintele Ilie Cleopa era monahul cãrturãrit. Autodidactul prin excelenţã. Vizitat de muze. Cu harul zicerii simple, dar doldora de sensuri şi pecete originalã. Senzaţia incercatã, cind il ascultai, era cea a nerostitului. O alcãtuire umanã i ...

Margareta Labiş, sora mai mare a poetului de la Mãlini, de care mã leagã obirşiile comune, amindoi fiind nãscuţi in Poiana Mãrului, respective Vãleni, satele şindriluite sub culmea Stinişoarei, precum şi impãrtãşirea aceloraşi valori, a ...

Aflat un timp indelungat la mii de kilometri distanţã de ţarã, gindul imi zbura adeseori, intr-un exerciţiu de imaginaţie permanent, cãtre acasã. Imaginea de televiziune a Romaniei, adusã generos de receptorul satelit clipã de clipã, din care ...

Un foc sacru, lãuntric, le-a dat romaniştilor chinezi puterea sã exploreze un teritoriu ce pãrea iniţial inaccesibil. E poate acelaşi fior ce-i mina spre ţinuturile polare sau spre crestele ingheţate ale Himalaiei, pe marii exploratori ai lumii. ...

E reconfortant şi neaşteptat ca la peste 8.000 de kilometri distanţã de Romania, in China, la Beijing, sã intilneşti o şcoalã de romanisticã. Nu ar fi de mirare, mai ales azi, intr-o lume a umbletului, a cãlãtoriilor de tot felul, a schimbãr ...

Nicãieri altundeva decit in China n-ar fi fost cu putinţã o asemenea sisificã incordare. Cine ar fi putut avea rãbdarea şi iscusinţa de furnicã a chinezilor sã inalţe pe 60.000 de kilometri, pe cãpãţini de munte, in prãpãstii spãimoase, ...