Arhiva

Despre culturã, cu dragoste

Imaginaţia mai poate depãşi realitatea?

Dacã balansul baroc al vieţii cu moartea, al speranţei şi luminii cu deriziunea şi intunericul oferã materia liricã, picturalitatea e prima dimensiune stilisticã a cãrţilor Ioanei Ieronim; multe poeme din sumarul acestora se intituleazã Portr ...

Speranţa de pe muntele de foi scrise

Apariţia recentã a antologiei de autor Munci, zile, alunecãri de teren, cuprinzind poeme şi proze scrise (unele, publicate, altele, inedite) intre anii 1970 şi 2000, e un bun prilej pentru (re)citirea literaturii Ioanei Ieronim, aşa cum s-a fixat ...

Paris, Avignon, Veneţia, Milano, Elsinore...

Oltiţa Cantec nu comunicã in Spoturi pe scenele lumii. Incursiuni in teatrul contemporan doar starea de azi a scenelor explorate, afişul lor din ziua cãlãtoriei; pe cãlãtor il intereseazã aventura spiritualã in timp a teatrului vãzut astãzi, ...

Jurnalul teatrologului

Chiar dacã ne avertizeazã, intr-un cuvint inainte, cã volumul "nu e o lucrare de teatrologie, in sensul academic al termenului", Oltiţa Cantec ajunge, inevitabil, in Spoturi pe scenele lumii. Incursiuni in teatrul contemporan, la temele ş ...

Cãlãtoria ca aventurã spiritualã

Jurnalul intelectual este o specie pe care a impus-o in literatura noastrã contemporanã Adrian Marino, prin cele trei cãrţi publicate la mijlocul deceniului opt: Olé! España, Carnete europene şi Prezenţe romaneşti şi realitãţi europene. ...

Forţa energiilor solare

Iatã de unde provine torentul liric al Augustinei Vişan-Arnold din Cale sau Imacularea gindirii: "Sint insetatã de frumuseţi, de depãrtare,/ De cimpii, pãduri, izvoare,/ Sint insetatã sã alerg ca cerbul/ Spre orizonturi viitoare,/ Ce mi se ...

Imnele bucuriei şi ale trãirii

In aproape zece ani, dupã revenirea din exilul in Germania, Augustina Vişan-Arnold a tipãrit nu mai puţin de şaisprezece masive volume de versuri, purtind drept titlu, in majoritatea lor, nume de flori: Miros de crizanteme, Flori de tei, Crinii, Nu ...

Sã migãleşti o silabã din marele hohot

Tonul elegiac din Democraţia stresului este marca stilisticã a alunecãrii spre "dincolo", in care pinã şi erotica se aprinde/ se stinge in dialogul mut cu o misterioasã Nenumita care, iatã, minuieşte "artistic" coasa ori dã ...

Sã migãleşti o silabã din marele hohot

De la Marele Frig au trecut, iatã, opt ani pinã la Democraţia stresului, un volum masiv, cu aproape o sutã cincizeci de texte, dedicat de Mihai Leoveanu lui Ioanid Romanescu, "insomniacul cronic"; e o carte nouã, intreagã a poeziei, ziar ...

Intersecţia fãrã sens giratoriu

Poetul Mihai Leoveanu este şi ziarist; din acest simplu enunţ se poate inţelege drama, dar şi superbia vieţii duble pe care o duc foarte mulţi ficţionari de astãzi: poeţi-ziarişti (sau, poate, ziarişti-poeţi) sint acum şi Florin Iaru, Liviu ...

Cotnari

Sint lucruri care se strecoarã in tine şi rãmin acolo; ca o dragoste, ca o spaimã, ca un gind invelit in speranţã. Un astfel de "lucru" e vinul de Cotnari; e drept, unii vãd doar sticla şi divinul de dinlãuntrul ei; alţii, un banal m ...

O lume de cearã

Regãsim in cartea Malvei Holban o liricã de evocare a pãrinţilor, bunicilor, copilãriei (Lãsãm..., Bãtrinul tatã, Cornul de fildeş, Cuminţenie, Intoarcerea acasã, Imposibil), in aceeaşi ordine neoromanticã, departe de asprele atingeri mode ...

Ora şi vecia

In bunã mãsurã, lirica Malvei Holban din recenta sa carte e una a erosului; cel de dupã patimã, insã, al liniştii şi meditaţiei, al lunecãrii spre metafizic; fericirea şi suferinţa, lacrima şi intrebarea sint ale duratei trãirii erotice, i ...

Eu cînt şi îmi legãn trupul de fluturi (I)

Demult, la rubrica "Prima Verba" din revista "Convorbiri Literare", Ioanid Romanescu fãcea urmãtoarea observaţie, despre o tinãrã debutantã, cu intuiţia sa remarcabilã şi, aş spune, cu talent "pedagogic" rar egala ...

Cîtã bãtaie de cap de la nişte fire de iarbã

Nicolae Claudiu Solcan ajunge in Indrãgostiţii vorbesc despre vreme la o explicitã corporalitate a textelor, provenind din transferul fiinţei in univers, din substituirea cosmosului prin eul liric (Intrarea la apã); umbrele iau forma "locurilo ...

Lumea cu rãdãcinile în cer

Prima carte a lui Nicolae Claudiu Solcan, Cãderea in cuvinte (2002), era marcatã de fascinaţia genezei, a inceputului, a poveştii acestuia, proprie fiecãrui poet adevãrat in care se ascunde – spunea, altãdatã, Ioanid Romanescu – ingerul, Dum ...

Nebunia speranţei şi descîntecul zorilor

Sub semnul condiţionalului, al lui ca şi cum, al fantasmelor pe care le naşte acesta scrie Anca Nicolau cartea sa de poezie, Duhul lacrimei albe: "E ca şi cum m-ai trece ţãrmul/ Deşi prea bine vãd/ Pe unde calc nu este/ Nici pãmint, nici c ...

Obsedantul deceniu

Vinovat fãrã vinã, de Oana Cãtãlina Popescu, este o istorie, din documente, a obsedantului deceniu şase, dupã ce Marin Preda, N. Breban, A. Buzura, D.R. Popescu, Fãnuş Neagu, Radu Cosaşu, C. Þoiu, Ivasiuc, Platon Pardãu vor fi fãcut-o in li ...

Marin Sorescu, aşa cum a fost

Tema colaboraţionismului scriitorilor romani din ţarã (ciţiva, şi din exil), cu regimul comunist (in toate formele sale reale ori inchipuite, cu denumiri tehnice ori inventate de o armatã de iacobini demagogi şi de prolifici autori de romane poli ...

Aştept o veste clarã din lumile inverse

Plasarea lui Mihai Ursachi intre cei mai importanţi poeţi neoromantici de azi este intãritã prin dimensiunea baladescã a liricii sale; aceasta dã specificitate poeziei lui Mihai Ursachi, aşezindu-l cronologic, intre ştefan Aug. Doinaş şi Nichi ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei