Arhiva

Abandonaţi adesea incã din fragedã pruncie de pãrinţi, copiilor din centrele de plasament sau orfelinate, dacã e sã folosim denumirea instituţiilor de dinainte de Revoluţie, li se intoarce pentru a doua oarã spatele de cãtre societate. La m ...

Aş fi vrut sã scriu aceste insemnãri despre politicieni, aşa se cade, poate, inainte de un referendum, dupã o scurtã campanie electoralã, in care am auzit o mulţime de lucruri neplãcute, nedemne de oamenii civilizaţi. Îmi pare rãu cã ...

"În Italia existã o comunã in care 70 la sutã din oameni sint romani", ne spune şoferul de la taxi care ne poartã prin hirtoapele Dorohoiului in cãutarea unor imagini care sã ne ilustreze faptul cã anul acesta al doilea municipiu ...

Într-o sat situat chiar pe malul riului Prut, peste 100 de oameni sint nevoiţi sã bea apã din singura fintinã existentã in localitate, chiar dacã ştiu cã lichidul nu este potabil, conţine mult nisip şi este plin de viermi. La aceeaşi ...

Tratatã cu maximã seriozitate in mediile urbane, toaleta este obiectul unui discret dispreţ in mediul rural. Statutul de membri ai Uniunii Europene ne face mai puternici şi, in acelaşi timp mai vulnerabili: obligativitãţile curg, se cere schimbar ...

Drumul intins prin ţinutul Bacãului, dupã pãdurea de la Mãgura, strãbãtut altãdatã de birje boiereşti, nu mai pãstreazã decit rezonanţa unui nume de sat: Tescani.  Case modeste se inşiruie in cimpia strãjuitã ici–colo de ...

Peste 90 la sutã dintre elevii şcolilor din satele vasluiene işi fac orele de sport pe islazul comunal, la un loc vacile, caii sau giştele. Copiii spun cã au vãzut sãli de sport moderne doar la televizor, iar cadrele didactice se jeneazã de acea ...

Mulţi romani işi aduc aminte cu tristeţe de anii in care, din cauza comunismului, ora de religie era interzisã in şcoli. Astãzi, toţi aceştia işi indeamnã copii sã meargã la ora de religie, fie şi numai pentru a se bucure de libertatea de a ...

Spre sfirşitul unei zile cu nuanţe aurii aruncate din vãzduh, soarele devenit incandescent, ca o minge de foc, işi face loc, parcã ruşinat cã dispare, printre gheburile negre ale dealurilor ce se disting spre orizontul de la miazã-noapte. Am lã ...

Cum e viaţa romanilor din Ucraina? E greu sã vorbeşti despre un subiect fierbinte şi sã-ţi inchipui cã poţi clarifica in citeva rinduri o problemã care a provocat destule polemici incã neterminate. Dacã este sã ne gindim numai la Regiunea C ...

Acei proşti, dar mulţi, inspãimintaţi de ce se intimplã in Þara noastrã, cu legitimã ingrijorare, vã adreseazã urmãtoarea intrebare: De ce ingãduiţi ca zi de zi sã se perpetueze zarva, injuriile şi calomniile impotriva acelui lovit sub ce ...

La 12 kilometri de Suceava, in vecinãtatea pãdurii, se ridicã mindrã Mãnãstirea Dragomirna. Mitropolitul Anastasie Crimca, fiul negustorului sucevean Ioan Crimca şi al Cristinei a pus, in 1602, piatra de temelie a acestei mãnãstiri, care se a ...

Scurtã istorie subiectivã Cooperativa din satul bunicilor era o casã mare, verde, cernitã. Avea prispã şi cerdac, precum casele bãtrineşti, dar şi o uşã cu zãbrele. Mirosul era unul uşor neplãcut, inţepãtor, o combinaţie iscatã din ...

Despre plasticianul birlãdean Eugen Iftene se spune cã este un şlefuitor de talente. Recunoaşte zimbind cã in cei 36 de ani de activitate didacticã i-a fost imposibil sã ţinã o evidenţã a miilor de tineri cãrora le-a indrumat paşii. Eugen ...

La numai 12 ani, Andrei Maxim, un copil din Botoşani, stãpineşte deja zece instrumente muzicale şi vrea sã se mai perfecţioneze incã la douã. Cu toate cã este deja o vedetã va intra peste numai cinci sãptãmini in finala concursului "Vre ...

Într-o perioadã in care regimul comunist dãrima bisericã dupã bisericã, mai-marii Mitropoliei de la Iaşi, in cel mai secret mod cu putinţã, au pus minã de la minã şi au ajutat la construcţia unei biserici pentru un mic sãtuc unde oa ...

Elevii Ansamblului Folcloric "Ciobãnaşul" din Bacãu s-au intors plini de glorie de la Festivalul Internaţional de la Cape Town. Drumul pinã acolo a fost insã plin de dificultãţi, pentru cã nimeni nu s-a grãbit sã-i sponsorizeze pe ...

• impreunã cu trei colegi, profesorul Marin Chirazi, de la Facultatea de Educaţie Fizicã şi Sport a Universitãţii "Al.I.Cuza" din Iaşi, a nãscocit un aparat de recuperare, tonifiere şi dezvoltare a gambei • acesta a ciştiga ...

Printre prãvãliile aliniate in perioada interbelicã de o parte şi de alta a strãzii mari, principala cale a tirgului romaşcan, printre bãcãnii, circiumi şi magazine cu haine şi pinzeturi, se aflau şi citeva cizmãrii. Odatã cu instaurarea pu ...

"Doamnelor şi domnilor! A fi ieşean, indiferent dacã prin naştere sau prin adopţie, este o mare onoare, iar a vorbi despre Iaşi e o mare responsabilitate, pentru cã Iaşul demult a incetat sã mai fie un oraş oarecare". Astfel işi inc ...