Dezamãgirea, in romanul lui Vasile Popa Homiceanu e a nebuniei veacului guvernat de fricã, urã, manie, deşertãciune, angoasã şi servitute zilnicã; viaţa intimã a unui bãrbat care a implinit 33 de ani, cartea acestuia, Zãpezile şi furia, ...
Noul roman al lui Vasile Popa Homiceanu, Zãpezile şi furia (Editura Junimea, 2011), se circumscrie, in perspectiva istoriei prozei noastre de azi, spaţiului epic şi modalitãţilor narative din cãrţi precum Nebunul şi floarea a lui Romulus Gu ...
Cunoaşterea şi experienţa, iniţierea nu se aflã doar in carte; fondul arhetipal al poeziei lui Liviu Pendefunda din Poema sufletelor şi a pietrei işi descoperã a doua sursã in „natura ce trãieşte, care moare...”. De acolo, din ...
„Odã luminii/ Caier şi fus/ Ovoid astral XVIII/ Cãdere/ Grãdina/ Maestrul interior”. În acest prim poem, ca un haiku, Ganesh, se aflã enunţul temelor şi o primã configurare a figurilor lirice dominante din Poema sufletelor ...
Viaţa şi moartea - foaie-n douã feţe - trec din una in cealaltã, panã la suprapunere, cum spune Constantin Popa in Crescãtoria de clipe. Imaginea liricã emblematicã pentru aceastã genezã reciprocã este ornicul, „abatorul” in ...
„De cand m-am nãscut/ m-a locuit o prevestire/ sumbrã/ şi-am ştiut cã intr-o zi/ voi fi descãrnat de umbrã” (Autobiografie). Dincolo de proiecţia metafizicã, unde (pe)trecerea omului e descãrnarea de umbra sa, poemul care desch ...
Trei proze din volumul Viaţa e frumoasã al Angelei Traian - „Lanţul”, „Viaţa e frumoasã” şi „Rapa cu flori” - işi circumscriu un tipar al prozei realiste. Prima este povestea efectelor sociale ale Revoluţi ...
Trei cãrţi de poezie - Iatã-mã in luminã (1975), Colindul boabelor de rouã (1984), Moarte uşoarã (2002) - , un volum cu note de lecturã, Poet cald/ Poet rece (2003) şi douã de prozã scurtã - Înainte de cãderea nopţii (1989) şi ...
Limba polonã, se ştie, e puţin cunoscutã la noi, deşi cele douã ţãri, nu in configuraţia de azi, e adevãrat, au avut candva graniţã comunã, iar istoria a apropiat cele douã popoare nu de puţine ori in ultimii şapte-opt sute de ani; c ...
Dumitru Vacariu exceleazã inarta portretului, reuşind sã restituie ointreagã istorie prin chipul şi statura personajului sãu: „Printre primii boieri intraţi in sala tronului putea fi vãzutã şi statura nu prea inaltã, dar bine legat ...
Vornicul evului mediu seamãnã, din punctul de vedere al structurii interioare şi al paradigmelor pe care şi le asumã, cu personajele contemporane din proza „amarã” a lui Dumitru Vacariu despre oamenii secolului trecut; mulţi dintr ...
ştefan Amariţei e interesat, in primul rand, de mecanismul care declanşeazã revoluţia. Mai intai, unii vor sã ia locul altora: „Voi vreţi sã distrugeţi ordinea fireascã a lucrurilor, raportul dintre cei puternici şi cei slabi. Vreţ ...
Au trecut, iatã, mai bine de douãzeci de ani de la revoluţia romanã; s-ar putea spune cã, acum, e un eveniment din istorie. Nu indeajuns de veche, insã, pentru a risipi emoţiile, sentimentele, umorile, tot ceea ce ţine de percepţia subiecti ...
Transferate in aceasta nouã lume, personajele nu sunt deloc „bizare”, aşa cum s-a scris despre protagoniştii romanelor Tãlpi. şotronul, Maşa şi Extraterestrul, Locomotiva Noimann şi, acum, despre cei din Ambasadorul invizibil; Ev ...
Ce leagã, aşadar, in textura complexã a romanului Ambasadorul invizibil, satul de pescari ruşi de Statuia Libertãţii şi Manhattan? Anghilele care vin in Marea Balticã, din Marea Sargasselor, via Golfstream, aduc prosperitate unui pesca ...
„Deseori mã trezesc vorbind despre lucruri şi oameni pe care nu i-am cunoscut. Pe calea unor unde necunoscute, imi vin in memorie intamplãri pe care nu le-am trãit şi nici nu mi-au fost povestite de cineva. Trãiesc uneori strania senzaţ ...
Sumarul celei de-a douãsprezecea cãrţi de poezie a Lucreţiei Andronic, Nu ştiu cand şi unde (Editura Quadrat, 2010), conferã imaginea unei literaturi interesante in cele douã componente importante ale sale, liricã şi „pedagogicã&rdq ...
Numit „sihãstrii de negãsit”,deşert, pustie unde pandeşte ispita şi unde se pot gãsi urmele poporului lui Moise, peşterã in care rãtãceşte cuvantul insuşi, labirintul, tunelul nesfarşit constituie figura liricã in jurul cã ...
În Casa de Îngeri, alãturi de heruvimi, poetul aflã cã Dumnezeu e „şansa de dincolo de moarte/ a mea şi a celorlalţi”, psalmii structurandu-se (şi) din ambiguitatea atit de specificã discursului liric: „Tu&rdquo ...
Natura esenţial elegiacã, paradigma de sensibilitate şi modul de a se exprima al poeziei lui Adi Cristi de totdeauna, de la Play back - fiinţa lucrurilor panã la Despãrţirea de silabe. Pasãrea fãrã aripi, experimentul liric din volumele sc ...