Potrivit art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, „(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.”
Potrivit alin. (2) al aceluiași articol de lege, „cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.”
Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.
Această competență a Curții Constituționale decurge din art. 146 litera f) din Constituția României: Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.”
În interpretarea acestor prevederi legale, Curtea Constituțională are o marjă largă de apreciere, chiar mai mare decât în cazul invalidării candidaturii Dianei Șoșoacă.
Pe de o parte, deja există voci care ridică semne de întrebare cu privire la finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. Candidatul a declarat că nu a cheltuit niciun leu, lucru greu de crezut, având în vedere afișele fizice și promovarea materialelor online.
Pe de altă parte, există speculații și cu privire la așa-zisele fabrici de boți care au mai fost dezbătute în campanie. Joi, cu trei zile înainte de alegeri, instituțiile statului ar fi dispus înlăturarea a 20.000 de conturi suspecte de pe rețelele de socializare, în special de pe TikTok, care era deschise din România. A doua zi, vineri, alte 30.000 de conturi noi au apărut. Această situație ar putea fi invocată pentru anchetarea unei posibile fraude.
În al treilea rând, Curtea Constituțională ar putea să analizeze, la fel ca în cazul Dianei Șoșoacă, unele declarații făcute Călin Georgescu, pe care să le considere incompatibile cu demnitatea de președinte.
„Conform raportului realizat de EExpert Forum (EFOR)(Policy Brief nr. 190) candidatul independent Călin Georgescu a înregistrat o creștere semnificativă în preferințele electorale, de la 2% la 22%. Această evoluție a fost atribuită în mare parte unei campanii desfășurate pe TikTok, bazată pe:
• coordonarea unor conturi care au promovat activ conținut electoral, fără marcaje adecvate;
• amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtag-uri dedicate, precum #echilibrușiverticalitate, care au atras milioane de vizualizări. Aceste acțiuni au ridicat suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei Tik Tok și lipsa transparenței în gestionarea conținutului politic.
CUI NE ADRESĂM?
Ne adresăm Comisiei Europene, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT)
CARE ESTE TEMEIUL LEGAL?
Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DIGITAL SERVICE ACT - DSA)
CE A CONSTATAT CNA - Consiliul Național al Audiovizualului
Nerespectarea obligațiilor privind evaluarea riscurilor sistemice (Art. 34, DSA).
Conform Art. 34 din DSA, platformele online foarte mari (VLOP) trebuie să identifice, să analizeze și să evalueze riscurile sistemice care apar din:- Proiectarea sau funcționarea serviciilor lor, inclusiv a sistemelor algoritmice.
- Utilizarea serviciilor lor.
Această obligație include evaluarea riscurilor precum:
- Impactul asupra proceselor democratice și al discursului civic.
- Algoritmii TikTok au amplificat conținut electoral favorabil unui singur candidat, generând un dezechilibru în competiția electorală și periclitând pluralismul politic.
- Nu au fost prezentate măsuri de evaluare sau atenuare a acestui risc.- Amplificarea dezinformării și a conținutului nemarcat.- Risc de manipulare prin algoritmi opaci (algoritmii TikTok prioritizează conținut emoțional, distorsionând dezbaterea publică). Raportul Expert Forum indică că multe materiale distribuite pe TikTok nu au fost marcate ca fiind de natură electorală, expunând utilizatorii la conținut al cărui scop sau origine nu sunt clare.Lipsa transparenței în publicitatea politică (Art. 26, DSA - Publicitatea pe platformele online)Deși TikTok declară că nu permite publicitate politică plătită, analiza arată că platforma: a permis promovarea indirectă a mesajelor politice prin influenceri, fără etichetare adecvată; nu a asigurat transparența necesară pentru identificarea sponsorilor sau a surselor conținutului electoral.
Aceste practici contravin obligațiilor impuse de DSA privind transparența în publicitatea politică. Lipsa transparenței algoritmilor (Art. 24, DSA - Obligaţiile de raportare în materie de transparenţă ale furnizorilor de platforme online)
Algoritmii TikTok nu oferă informații clare despre modul în care prioritizează și amplifică conținutul audiovizual. Lipsa transparenței algoritmilor (Art. 24, DSA - Obligațiile de raportare în materie de transparență ale furnizorilor de platforme online).
Conform Art. 24 din DSA, furnizorii de platforme online foarte mari (VLOP) sunt obligați să furnizeze informații clare și detaliate cu privire la modul în care sistemele lor algoritmice funcționează, în special cele utilizate pentru recomandarea și amplificarea conținutului.
În cazul TikTok, algoritmii care prioritizează și amplifică conținutul audiovizual sunt opaci, iar utilizatorii și autoritățile nu au acces la informații despre factorii care determină afișarea acestuia.
Lipsa transparenței generează riscuri semnificative, inclusiv:
- distorsionarea dezbaterilor publice, prin promovarea disproporționată a conținutului care poate influența emoțional publicul;
- Influențarea procesului electoral, prin amplificarea conținutului favorabil unui anumit actor politic, fără mecanisme de verificare sau echilibrare. Această lipsă de transparență împiedică autoritățile de reglementare să evalueze dacă platforma respectă obligațiile impuse de legislația europeană, afectând în același timp încrederea utilizatorilor în procesul democratic.
Acțiunile TikTok au avut un impact semnificativ asupra alegerilor prezidențiale din România 2024, primul tur, contribuind la:crearea unui avantaj nedrept pentru un singur candidat;manipularea opiniei publice prin conținut nemarcat; exploatarea tinerilor utilizatori, care reprezintă o parte majoritară a publicului TikTok (8,9 milioane de utilizatori în România).
CE SOLICITĂM COMISIEI EUROPENE?
1. Să inițieze o investigație oficială asupra conformității TikTok cu prevederile DSA, în special privind transparența algoritmilor și riscurile sistemice;
2. Să solicite TikTok să publice o evaluare detaliată a riscurilor democratice legate de activitatea sa în România;
3. Să impună măsuri corective și sancțiuni pentru încălcările identificate.
4. Să asigure publicarea unui raport privind transparența algoritmică, inclusiv în contextul conținutului electoral difuzat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din România 2024, primul tur”, a transmis Valentin Jucan, membru CNA.
UPDATE 2
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că, în cazul în care există motive întemeiate, Curtea Constituțională poate anula primul tur al alegerilor prezidențiale. De asemenea, Curtea Constituțională are rolul de a valida noul președinte al României, iar înainte de a lua această decizie, CCR verifică dacă au existat nereguli în procesul electoral.
Ce atribuții are Curtea Constituțională
Conform articolului 146 din Constituție, Curtea Constituțională:
- ”vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;”.
Conform articolului 82 din Constituție, Curtea Constituțională validează rezultatul alegerilor:
- ”(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.”
CCR îl poate verifica pe Călin Georgescu, dacă este sesizată
”În momentul ăsta, domnul candidat Călin Georgescu a trecut de furcile caudine, el a fost validat, nu se mai poate face nimic. În schimb, după ce vin cifrele oficiale de la Biroul Electoral Central, cineva poate sesiza Curtea Constituțională și eu mă aștept să o și facă. Atunci când au decis asta, eu le-am spus să nu organizeze alegerile 3 săptămâni la rând, că ne vom trezi cu alegerile contestate. N-au vrut să asculte.
Vă dau un exemplu, dar vă rog să-l luați ca atare: dacă Curtea Constituțională constată nereguli majore se poate anula inclusiv primul tur de scrutin. Este un exemplu și trebuie să reținem că doar Curtea este cea care validează alegerea președintelui României”, a spus Augustin Zegrea
De ce s-ar putea contesta alegerile în România și situații similare din Europa
Fostul președinte al CCR a dat exemple de alte curți constituționale din Europa, care au anulat alegerile și a explicat că la noi, un motiv de contestare ar putea fi ”proasta organizare a alegerilor”, o situație cum s-a întâlnit în Germania.
”Curții Constituționale din Europa au mai făcut asta, au mai anulat alegeri. Înn Germania au luat decizia de a le anula pe motiv că au fost prost organizate alegerile, în Lituania au dat jos președintele ales pentru că au constatat după turul II că nu îndeplinea condițiile. În Turcia au declarat neconstituțional partidul de guvernământ, care câștigase alegerile cu 70%.”, a mai spus Zegrean.
Augustin Zegrean ne-a explicat că în ipoteza în care s-ar ajunge în România în situația anulării alegerilor, atunci s-ar organiza noi alegeri, dar nu cu aceiași actori. Situația din România, din anul 2009
Fostul președinte al CCR susține că s-a confruntat cu situația alegerilor prezidențiale contestate în anul 2009, la turul II, atunci când s-a dat bătălia între Traian Băsescu și Mircea Geoană.
”Am avut situația asta în 2009, când a fost sesizată CCR pt că Băsescu a fost acuzat de fraudarea voturilor. Curtea Constituțională a analizat, a cerut renumărarea voturilor și s-a constatat că, de fapt, lui Băsescu îi fuseseră luate din voturi. Astfel, după analiza tuturor elementelor, Curtea a decis să-l valideze pe Traian Băsescu. Se putea, însă, dacă după întreaga analiză a Curții Constituționale se constata că Mircea Geoană a avut mai multe voturi să fi fost invers. De aceea vă spun că doar Curtea validează un candidat și Curtea are obligația să verifice totul înainte de a-l valida/invalida”.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
(1).gif)
.jpg)
.png)
.jpg)
.jpeg)
.png)
Comentarii
Adauga comentariul tau