În fiecare an, pe 15 august, creştinii comemoreazã Adormirea Maicii Domnului. În popor, ziua poartã şi numele de Sintãmãria Mare sau, mai simplu, Sintãmãria. Fecioara Maria ocupã un loc aparte in cultul creştin şi in tradiţi ...
Odatã cu secerişul se incheie şi ciclul vegetal al griului, deschis de sãminţa semãnatã şi inchis de sãminţa ajunsã in hambar. De fapt, trãirile griului sint asemuite cu formula vieţii - naşterea, cãsãtoria şi moartea. Potrivit tradiţ ...
Ajunşi in mijlocul verii, se cuvine a-l aminti şi cinsti şi pe Sfintul Ilie (sau Sintilie), patronul arşiţei şi al frãmintãrilor norilor. Rãzboinic vrednic impotriva rãului, Sfintul Ilie poate fi şi duşmanul oamenilor, dacã ii necinstesc z ...
Aflat in miezul verii, cind atenţia oamenilor satului este indreptatã spre roadele cimpului, Sfintul Procopie (prãznuit pe 8 iulie) vegheazã la coacerea semãnãturilor. Procopie a trãit in vremea impãratului Diocleţian şi a luptat impotriva cr ...
Se spune in popor cã la solstiţiul de varã cucul amuţeşte. Pasãrea fãrã cuib işi pierde glasul de Sinziene sau de Sinpetru de Varã, cind, zice tradiţia, cucului ii vine de hac un bob de orz. Cintecul cucului, orologiu pentru mãsurarea timpul ...
În tradiţia popularã, momentele de inceput şi de sfirşit ale unei activitãţi agricole (şi nu numai) au o mare importanţã şi un caracter hotãritor asupra intregii desfãşurãri a muncii respective.În vechime, inceputul secerişulu ...
Grupul de patru sfinţi celebraţi in zilele de 10 (Sfintul Mucenic Timofte), 11 (Sfintul Apostol Vartolomei), 12 (Preacuviosul Onufrie) şi 14 iunie (Sfintul Prooroc Elisei) este cunoscut drept Sfinţii Mãrunţi. La inceput, ei au avut o importan ...
V-aţi intrebat de multe ori de ce se bate toaca, in special pe la lãcaşurile de cult. De cele mai multe ori, auzim sunetul toacei inaintea fiecãrei slujbe, dar puţini ştiu cã bãtaia ritualã este chiar şi o practicã magicã. În vechime ...
În tradiţia popularã, nici un eveniment important din viaţa omului nu poate fi disociat de colaci, nişte piini albe in formã de inel, impletite din douã sau mai multe suluri de aluat. Potrivit tradiţiei, colacul este şi un dar domnesc, a ...
Ziua dedicatã zeului vegetaţiei, protector al vitelor, cailor, holdelor, viilor şi livezilor se numeşte Armindeni in popor şi este celebratã in fiecare an pe 1 mai. Numitã şi Ziua pelinului sau Ziua beţivilor, 1 Mai semnificã, in tradiţia p ...
În tradiţia popularã, postul este vãzut atit ca un act de cãinţã şi de supunere faţã de forţa divinã, cit şi un act de evlavie. În general, postul este stabilit de Bisericã, prin ale cãrei rinduieli se stabilesc perioadele in ...
Consideratã o sãrbãtoare a fertilitãţii, Dragobetele (24 februarie) este ziua in care se aleg perechile. Asemenea Sfintului Valentin, o sãrbãtoare occidentalã mult mai cunoscutã decit cea romaneascã, Dragobetele asigurã tranziţia cãtre un a ...
În tradiţia popularã, nici un eveniment important din viaţa omului nu poate fi disociat de colaci, nişte piini albe in formã de inel, impletite din douã sau mai multe suluri de aluat. Potrivit tradiţiei, colacul este şi un dar domnesc, are ...
Trisfetite este denumirea popularã datã sãrbãtorii celor trei mari ierarhi, Vasile, Grigore şi Ioan, prãznuiţi la sfirşitul lunii ianuarie. Lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelaţiei Orion, numit şi Cei Trei Crai sau Craii d ...
În calendarul popular, sãrbãtoarea Sfintului Petru cel şchiop sau Sfintul Petru de Iarnã (16 februarie) este cea mai importantã din Anul Lupului şi deschide un cerc de sãrbãtori prãznuite din teama faţã de lup (Filipii de Iarnã, Fili ...
În vechime, ţãranii spuneau cã doar calendarul le rostuieşte timpul şi le dã rinduialã vremii. şi aveau dreptate, pentru cã, rostuind lucrul şi viaţa, calendarul devine un fel de ştiinţã, cea de a şti cind sã faci sau cind sã nu f ...
În fiecare an, pe 12 decembrie, este prãznuit Sfintul Spiridon, fãcãtorul de minuni, aşa cum este el cunoscut. El a trãit pe vremea impãratului Constantin cel Mare şi a lui Constantie, fiul lui, şi a fost fãcut episcop datoritã credinţe ...
În tradiţia popularã, perioada cuprinsã intre 3 şi 6 decembrie era cunoscutã drept sãrbãtoarea bubelor sau Bubatul. Este vorba despre un ciclul de sãrbãtori consacrate bubatului (variola), una dintre bolile cele mai de temut odatã. De b ...
Potrivit tradiţiei populare, in ajunul uneia dintre cele mai mari sãrbãtori, Sfintul Andrei, se dezlãnţuie forţele malefice. Acum capãtã putere sufletele neliniştite ale morţilor necuraţi, iar pe pãmint coboarã patronii lupilor (Sfintul P ...
Perioada calendaristicã de trei sãptãmini, deschisã de Filipii de Toamnã (14 noiembrie) şi inchisã in ziua Sfintului Nicolae (6 decembrie), care adunã multe sãrbãtori şi acte rituale, multe dedicate lupului, este identificatã cu Anul Nou D ...