Arhiva

"Ce facem, scumpo, cu vijgiiala asta?" Adevãrul este cã vremea se stricase din senin. Mã intilnisem cu poetul Mircea Popovici, laureat al Fundaţiilor Regale in 1946, in Piaţa Unirii, ca sã vorbim despre 10 Mai (Ziua Regelui – ...

Primul lucru pe care l-am auzit dupã ce am trecut de poarta unitãţii militare unde am "servit patria" a fost cã Armata mã va face bãrbat. Al doilea lucru a fost impãrţeala intre cei care fac şi cei care nu fac Armata: primii ajung b ...

Tinerii fãlticeneni au talente nebãnuite, pe care mentalitãţile celor trecuţi de o anumitã virstã nu au cum sã le accepte. Ce-i drept, nu cred cã cineva ar avea altceva decit o reacţie de indignare cind ar vedea un puşti sãrind peste ...

S-a nãscut in urmã cu 82 de ani in comuna Moldoveni şi a luminat cu dragoste şi inţelepciune minţile a sute de copii. Gheorghe Birjovanu a urmat Facultatea de Matematicã-Fizicã din Iaşi, insumind 41 de ani in slujba şcolii. Este un om ...

La inceput a fost cuvintul. Dar dintre toate invenţiile, cea mai importantã a fost scrierea. Dar ce ar fi fost scrierea fãrã invenţia tiparului? Tiparul a fost primul mijloc de comunicare in masã, care a dus la rãspindirea liberã a ideilor ...

Dupã 32 de ani de carierã didacticã, Mariana Paveliu, profesor de limba francezã la Grupul şcolar Industrial "Alexandru Ioan Cuza" din Birlad, a trãit o experienţã pe care cu siguranţã cã nu o va uita prea repede. Povestea i ...

Miroase a liliac. Maşina deapãnã lin ghemul drumului ce duce spre frontiera romano-basarabeanã, lãsind alene ca, intr-un virtej de carusel, plaiurile mioritice. Ne apropiem de Prutul involburat de ploile ultimelor zile de aprilie şi depãşi ...

În condiţiile in care aspirãm la un nivel de civilizaţie cit mai apropiat, dacã nu egal cu al ţãrilor dezvoltate, importanţa zonelor in care ne putem odihni, distra şi simţi bine este tot mai mare. Situaţia unor zone de agrement ...

Despre plaiurile cu flori ale Maramureşului am auzit incã din copilãrie tot felul de cintãri. Uneori le-am vãzut cu ochii minţii, descrise de oameni cu har intr-ale scrisului, alteori le-am vãzut la televizor... Aşa cã, la Maramureşul lãuda ...

Istoria sfintului locaş incepe in anul 1924, cind Fondul Bisericesc de la Cernãuţi deţinea in zonã o importantã suprafaţã de pãdure. Atunci, la Podu Coşnei, in comuna Poiana Stampei, cu sprijinul obştii şi al bisericii, s-a inãlţat o mã ...

Sintagma aceasta a constituit ani la rind un stigmat pentru mulţi botoşãneni, trecuţi acum de prima tinereţe. Din vremuri strãvechi fiecare copil nãscut fãrã ca pãrinţii sã fie uniţi in sfintul legãmint al cununiei era considerat c ...

În anul in care m-am nãscut eu, intr-o zi de 2 mai, duminicã spre searã, lumea tocmai o ţinea intr-un intii mai muncitoresc prelungit... Cu o zi inainte, mama pusese cartofii in pãmint, iar dinspre Dealul Repedea cãdeau fulgi de zãpa ...

"Mã cheamã Viorica, tati mi-a pus nume de floare ca sã fiu şi mai frumoasã"... Asta i-a fost dintotdeauna fala zgitiei cu ochii albaştri ca florile dintii ale primãverii, de cum a fãcut ochi printre "cei mari". Ar fi vr ...

"Dragostea ţãranului roman – floarea – se reflectã adesea in comparaţii", spunea prof.univ. Mandache Leocov, fost director al Grãdinii Botanice din Iaşi, in conferinţa "Romanii şi florile", susţinutã la Ga ...

Pentru credincioşii ortodocşi, duminica de dinaintea marii sãrbãtori a Învierii Mintuitorului vine sã incheie un ciclu al Postului Mare, deschizind un altul, respectiv Sãptãmina Mare, numitã şi Sãptãmina Patimilor, incãrcatã de semn ...

Bunica Lenţa frãmintã cu greu o ţirã de fãinã, cu o singurã minã pentru cã o parezã pe partea dreaptã ii face viaţa un chin. Lacrimile se rostogolesc in legãrura broboadei, apoi direct in aluat. Ochii nu i s-au mai uscat de 22 de a ...

Dintotdeauna m-am intrebat de ce trebuie ca dupã o zi copleşitoare de muncã, odatã ajunsã acasã, femeia sã-şi işi dezbrace hainele de stradã şi sã trebãluiascã apoi in bucãtãrie pinã o prinde miezul-nopţii?! Asta in timp ce vreo ...

Stã pe prispa casei pãrinteşti de la ţarã şi numãrã rãsãriturile şi asfinţiturile, mereu cu gindul la ce a fost odatã... Nicolae, la cei peste 50 de ani, bãrbat vrednic şi "pocãit" de toate cele lumeşti, trãieşte doar ...

Tanti Saveta se imbolnãvea de ciudã in fiecare dimineaţã. În faţa porţii ei se oploşise un mic cerşetor şi nu mai pleca de vreo douã sãptãmini. Se pomenea cu el in fiecare zi. Nu fãcea nimic rãu. Se ghemuia in drum, cu palma in ...

Îmi revine in faţa ochilor imaginea unui bãiat tuciuriu, cu haine zdrenţuite şi murdare, cu papuci scilciaţi, cu pãrul "mãturã de sirmã", pe care l-am vãzut cindva, intr-un cartier al Iaşului. Traversa strada, ţinind intr-o ...