România oferă acte miilor de muncitori străini aflați ilegal în țară!

* datele oficiale arată că numai într-o singură lună – între 27 aprilie și 26 mai 2026 – 1.762 de muncitori străini au intrat sub incidența acestei măsuri * c​​​​​​Cei mai numeroși provin din state asiatice: Nepal - 596 persoane, Sri Lanka - 481, Bangladesh - 140, India – 138, Egipt – 79, Filipine – 49, Turkmenistan - 44, Pakistan - 42, Turcia - 28, Etiopia - 27

România se confruntă cu un fenomen tot mai greu de controlat: mii de muncitori străini rămân în țară după expirarea dreptului legal de ședere, iar autoritățile aleg, în numeroase cazuri, nu să îi expulzeze, ci să le ofere posibilitatea de a intre din nou în legalitate. Documentele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne arată o schimbare spectaculoasă de abordare. În timp ce, în urmă cu doar câțiva ani, Inspectoratul General pentru Imigrări emitea peste 4.300 de decizii de returnare anual, astăzi numărul acestora s-a prăbușit.

Statul și-a schimbat radical strategia

Statisticile sunt grăitoare: 2022 - 4.320 decizii de returnare, 2023 - 3.995, 2024 - 2.891, 2025 - 2.248, primele cinci luni din 2026 - doar 764.

Scăderea este spectaculoasă și demonstrează că statul și-a schimbat radical strategia. Prin Ordonanța de Urgență nr. 32/2026, Executivul a introdus o măsură excepțională care permite unei categorii importante de cetățeni străini rămași ilegal în România să-și legalizeze situația fără a mai fi obligați să părăsească țara. Practic, dacă împotriva lor nu fusese deja emisă o decizie de returnare și îndeplinesc condițiile impuse de lege, aceștia pot solicita prelungirea dreptului de ședere și pot continua să muncească legal.

Este o schimbare majoră de politică, justificată de lipsa acută de forță de muncă din economia românească.

Datele oficiale arată că numai într-o singură lună – între 27 aprilie și 26 mai 2026 – 1.762 de muncitori străini au intrat sub incidența acestei măsuri. Cei mai numeroși provin din state asiatice: Nepal - 596 persoane, Sri Lanka - 481, Bangladesh - 140, India – 138, Egipt – 79, Filipine – 49, Turkmenistan - 44, Pakistan - 42, Turcia - 28, Etiopia - 27.

Lista confirmă transformarea pieței muncii din România, unde angajații veniți din Asia au devenit indispensabili în construcții, industrie, HoReCa, curierat și servicii.

MAI: „Nu este vorba despre o amnistie generală”

Ministerul Afacerilor Interne insistă însă că nu este vorba despre o amnistie generală. Fiecare solicitant este verificat riguros. Nu pot beneficia de această facilitate persoanele urmărite internațional, cele care reprezintă un risc pentru securitatea națională, cele implicate în grupări infracționale sau condamnate pentru infracțiuni grave.

De asemenea, sunt obligatorii existența unui angajator, documente de călătorie valabile și plata tuturor taxelor legale.

În paralel, Inspectoratul General pentru Imigrări susține că desfășoară permanent controale împreună cu Poliția Română și celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne pentru identificarea străinilor aflați ilegal pe teritoriul României, iar împotriva celor care nu își reglementează situația sunt emise decizii de returnare.

Totuși, cifrele arată o realitate greu de ignorat: în timp ce România continuă să importe zeci de mii de muncitori din afara Uniunii Europene, statul încearcă să evite pierderea forței de muncă deja aflate pe teritoriul țării. În locul unei politici bazate exclusiv pe expulzări, autoritățile merg tot mai mult pe varianta regularizării, acolo unde legea permite acest lucru.

Pentru susținători, măsura este una pragmatică și necesară pentru economie. Pentru critici, ea ridică semne de întrebare privind eficiența controlului migrației și capacitatea statului de a gestiona fenomenul șederii ilegale. Daniel BACIU