Laptele și ouăle, cei mai puternici alergeni alimentari
Dimensiune font:
Alergiile alimentare reprezintă o provocare tot mai mare pentru sănătatea publică, fiind în creștere atât ca frecvență, cât și ca severitate. Studiile arată că până la 10% din populația din țările dezvoltate suferă de o formă confirmată de alergie alimentară, iar fenomenul devine tot mai vizibil și în România. Aceste reacții nu sunt doar neplăcute, ci pot pune viața în pericol, mai ales în cazul anafilaxiei, o reacție extrem de severă a sistemului imunitar.
Un alergen alimentar este o proteină prezentă într-un aliment, care poate provoca reacții exagerate ale sistemului imunitar la persoanele sensibile. Odată expus, organismul produce anticorpi IgE împotriva acelei substanțe, iar la un nou contact, se pot declanșa simptome variate: de la mâncărimi sau tulburări digestive, până la reacții respiratorii severe sau colaps circulator. Alergenii majori sunt proteine care declanșează reacții la peste 90% dintre pacienții alergici și sunt atent monitorizați de legislația europeană și internațională.
Uniunea Europeană obligă etichetarea clară a 14 alergeni alimentari considerați majori, în timp ce legislația Statelor Unite prevede 9 alergeni obligatoriu de menționat. Acești alergeni pot fi întâlniți în alimentele proaspete, procesate sau ambalate și pot induce reacții severe chiar și în cantități foarte mici.
Printre cei mai importanți alergeni alimentari se numără laptele de vacă, oul de găină, arahidele, peștele, crustaceele și moluștele, nucile de copac, grâul, soia, susanul, țelina, muștarul, lupinul, fructele și legumele crude. Laptele de vacă este o cauză frecventă a alergiilor la copiii mici, reacțiile variind de la eczeme până la anafilaxie. „Odată cu înaintarea în vârstă, unii copii dezvoltă toleranță, dar un procent rămâne alergic și la vârsta adultă. Oul de găină produce alergii încă din copilărie, fiind a doua cea mai frecventă cauză, iar severitatea reacțiilor depinde de tipul de proteină implicată. Arahidele sunt notorii pentru reacțiile violente, inclusiv anafilaxie, și pentru faptul că sensibilizarea durează toată viața în majoritatea cazurilor”, spune prof. univ. Diana Deleanu, fost președinte al Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.
Peștele și fructele de mare sunt implicați mai frecvent în alergiile adulților, dar pot declanșa reacții și la copii. Tropomiozina din creveți, crab și homar este o proteină extrem de alergizantă, stabilă termic, care provoacă reacții încrucișate cu alte specii marine, dar și cu acarienii. Nucile de copac, precum migdalele, caju, fisticul sau alunele de pădure, pot declanșa reacții severe și chiar letale, chiar și în doze infime. Grâul, mai ales în formele sale procesate, este o sursă de alergie atât alimentară, cât și profesională, fiind implicat și în forme de anafilaxie legate de efort fizic.
Soia, folosită pe scară largă în produsele procesate, este o sursă insidioasă de alergeni, în special la copii. Susanul, introdus recent în lista oficială a alergenilor obligatoriu de declarat în SUA, poate declanșa reacții severe și se regăsește în produse diverse, de la humus la produse de patiserie. Țelina, muștarul și lupinul completează lista de alimente cu potențial alergenic ridicat, unele dintre ele reacționând încrucișat cu polenuri sau alte plante. În plus, anumite fructe și legume crude (mere, piersici, morcovi, țelină) pot declanșa reacții la persoanele sensibilizate la polenuri, în cadrul sindromului polen-fructe, un fenomen frecvent în Europa Centrală și de Nord.
Bolile determinate de expunerea la acești alergeni pot varia ca formă și intensitate. Unele persoane dezvoltă dermatită atopică încă din copilărie, fiind acesta un posibil prim semn al unei alergii alimentare. Alteori, reacțiile se manifestă la nivel digestiv, prin greață, vărsături, colici sau diaree. Sistemul respirator poate fi și el afectat – tuse, congestie nazală sau chiar crize de astm, mai ales în cazurile severe sau în combinație cu alți factori iritanți, cum sunt sulfiții. Reacțiile cutanate, cum ar fi urticaria, pruritul și edemele, apar frecvent în formele moderate. În cazuri extreme, poate surveni anafilaxia – o reacție sistemică rapidă, ce afectează mai multe organe și poate duce la deces dacă nu este tratată de urgență. Există, de asemenea, forme mai rare și greu de diagnosticat, cum sunt cele asociate cu efortul fizic sau cele declanșate prin contact cutanat sau inhalare.
Din cauza riscului crescut de reacții severe, educarea pacienților alergici, a familiilor și a personalului din domeniul alimentar este esențială. Legislația actuală impune etichetarea clară a prezenței alergenilor majori chiar și în cantități infime. Însă există și cazuri de contaminare accidentală sau de „alergeni mascați” – prezenți fără să fie declarați oficial, ceea ce face ca vigilența să fie permanent necesară.
În concluzie, alergiile alimentare sunt o realitate medicală care necesită atenție, responsabilitate și informare continuă. Alergenii majori – responsabili pentru peste 90% dintre cazurile de reacții alergice – trebuie identificați corect și evitați de persoanele sensibile.
Nicoleta ZANCU
Evenimentul pe WhatsApp – cele mai tari știri, direct pe telefon!
Ești mereu pe fugă? Noi îți trimitem zilnic cele mai importante 3 știri din Iași, Moldova și țară – scurt, clar, fără spam.
Plus: alerte locale de urgență, noutăți exclusive și acces rapid la anunțuri importante.
► Intră pe canalul nostru oficial:
⇒ Încearcă 3 zile. Dacă nu-ți place, poți ieși oricând.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau