35 de ani de la cea mai mare catastrofă navală din istoria României: scufundarea navei de pasageri „Mogoșoaia”. Numărul morților, neclar

Pe 10 septembrie 1989, nava de „Mogoșoaia” făcea o cursă între Portul Galați și localitatea tulceană Grindu. Imediat după ce a ieșit din port, pe o ceață densă, nava de pasageri s-a ciocnit cu un împingător sub pavilion bulgăresc.

În urma impactului nimicitor, nava „Mogoșoaia” s-a scufundat în câteva minute.

Nici după 35 de ani nu se știe numărul exact al victimelor, dar se pare că sute de oameni au murit înghițiți de apele Dunării sau prinși între fiarele contorsionate ale vaporului.

Familii întregi din Galați și din Grindu au pierit în câteva clipe.

Doar 16 persoane au supraviețuit ca prin minune naufragiului. Printre acestea și un băiețel de 5 ani, din Galați, care a plutit pe un bidon din plastic până l-au găsit echipele de salvare. Întreaga sa familie a pierit în naufragiu. Eugen Malihin, cel mai mic supraviețuitor al celei mai cumplite catastrofe navale din istoria României, este astăzi marinar.

Pentru că accidentul s-a petrecut în perioada comunistă, vestea a ajuns târziu la români, lucrurile păstrându-se ascunse. În presa vremii a apărut doar o ştire, în partea de jos a paginii, fără să se specifice numele navei româneşti Mogoşoaia sau vreo poză. Sub titlul „Accident naval pe Dunăre“, informaţia era următoarea:

„Duminică, 10 septembrie, pe Dunăre, în condiţii de vizibilitate redusă, o navă românească de pasageri s-a ciocnit cu un remorcher ce naviga sub pavilion bulgar. Ca urmare a ciocnirii, nava românească de pasageri s-a scufundat. Din cei 169 de pasageri şi 10 membri ai echipajului, au fost salvate 18 persoane. Operaţiunile de salvare continuă. La indicaţia conducerii partidului şi statului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-a constituit o comisie guvernamentală pentru a cerceta la faţa locului cauzele producerii accidentului“.

Vinovat de producerea catastrofei a fost declarat comandantul împingătorului bulgăresc, Gheorghi Petrov Anghelovski. El a fost arestat în luna septembrie 1989, a stat două luni în puşcărie, după care a fost extrădat autorităţilor bulgăreşti şi nu a mai executat nicio zi de închisoare.