Ce presupune încetarea contractului de muncă? Drepturile și obligațiile pe care le ai

Încetarea contractului individual de muncă poate avea loc din diverse motive, însă este important ca aceasta să respecte cadrul legal prevăzut de Codul Muncii. Află în ce condiții poate fi desfăcut un contract, care sunt pașii corecți și ce consecințe apar pentru fiecare parte.

Indiferent dacă ești angajat sau angajator, este esențial să înțelegi cum funcționează această încetare. Procedurile, termenele și formele de încetare trebuie respectate pentru a evita conflicte sau sancțiuni.

 

Încetarea contractului de muncă
Codul Muncii din România prevede mai multe modalități de încetare a contractului individual de muncă, grupate în două mari categorii: încetarea de drept și încetarea prin acordul părților sau prin voința unilaterală a uneia dintre ele.

 
Încetarea de drept presupune situații în care contractul expiră automat, fără a fi nevoie de un act formal. De exemplu: expirarea duratei unui contract pe perioadă determinată, pensionarea salariatului sau decesul uneia dintre părți. Aceste cazuri nu necesită preaviz și nu pot fi contestate.

 

 
Pe de altă parte, contractul poate înceta și prin acordul părților, la inițiativa salariatului (demisie) sau a angajatorului (concediere). Aceste forme necesită respectarea unor condiții stricte, precum notificarea scrisă, termenele de preaviz și motivarea clară, în special în cazul concedierii.

Mai există și situația concedierii disciplinare, care intervine în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau repetată de la regulile interne ale companiei. În acest caz, procedura este mai strictă, fiind necesară efectuarea unei cercetări disciplinarea prealabile. Salariatul are dreptul să fie audiat și să prezinte probe în apărarea sa înainte de emiterea deciziei de concediere.

Procedura legală și drepturile salariatului
Pentru ca încetarea contractului de muncă să fie legală, este obligatorie respectarea unor pași procedurali. Orice formă de încetare trebuie consemnată în scris, printr-o decizie emisă de angajator sau printr-un acord semnat între părți, și trebuie comunicată salariatului.

În cazul demisiei, salariatul trebuie să anunțe angajatorul cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte (pentru funcții de execuție) sau 45 de zile (pentru funcții de conducere), conform articolului 81 din Codul Muncii. Dacă angajatorul renunță la preaviz, contractul se poate încheia mai devreme.

În cazul concedierii, angajatorul trebuie să respecte motivele prevăzute de lege (inaptitudine profesională, abateri disciplinare, desființarea postului etc.), să acorde preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare și să emită o decizie motivată, care poate fi contestată de salariat în instanță, în termen de 45 de zile calendaristice.

Pe durata preavizului, salariatul beneficiază de toate drepturile salariale și nu poate fi împiedicat să se prezinte la muncă. În anumite cazuri, angajatorul decide scutirea de prezență în această perioadă, însă este obligat să plătească salariul integral până la data încetării contractului. De asemenea, la finalul contractului, angajatul are dreptul să primească toate documentele necesare, adică adeverința de vechime, decizia de încetare și stagiu de cotizare, precum și eventualele compensații financiare, dacă e cazul.

Încetarea contractului de muncă este un proces reglementat clar de legislația muncii, iar respectarea procedurilor este importantă pentru evitarea litigiilor. Fie că este vorba despre o demisie, o concediere sau o încetare de drept, documentele, termenele și comunicarea corectă fac diferența între o separare amiabilă și un conflict de muncă. Cunoașterea drepturilor și obligațiilor fiecărei părți este esențială pentru o despărțire legală, corectă și civilizată.