„Digitalizarea sistemului de vot, a ține pasul cu ceea ce se întâmplă ar trebui să reprezinte o prioritate pentru legiuitorul român”
Dimensiune font:
* dialog cu magistratul Costică Ciocan, judecător la Judecătoria Iași
- Domnule judecător, la fiecare scrutin electoral există suspiciunea fraudei. Care sunt cele mai frecvente cazuri cu care membrii unei comisii electorale se pot întâlni în ziua votului?
- Subiectul acesta este unul de interes, mai ales că ne pregătim de alegerile locale pentru primari, consilieri locali, consilieri județeni, președinți de consilii județene, dar și de alegeri europarlamentare. Prian urmare, este important să vedem care este cadrul legislativ incident, pentru că această procedură electorală este stufoasă și împânzită și de sancțiuni, care pot fi contravenționale dar și la nivel penal. La codul penal, noul cod penal din 2009, pentru prima dată s-a sintetizat și adus laolaltă infracțiunile care se găseau în diferite acte normative și aici discutăm despre împiedicarea exercitării drepturilor electorale, articolul 385 din codul penal, coruperea alegătorilor, frauda la vot, frauda la votul electronic, violarea confidențialității votului, nerespectarea regimului urnei de vot, falsitarea documentelor și evidențelor electorale. Acesta ar fi principalele infracțiunii electorală care sunt incriminate în codul penal.
„Avem un sistem de verificare și de monitorizare a prezenței la vot, de prevenire a votului ilegal și, mai mult, avem și o bază de date cu persoanele care au drept la vot, iar verificările se fac în timp real”
- Mita electorală, coruperea alegătorilor pare să colapseze acest întreg „pachet” de infracțiuni electorale, însă, se pare, numărul lor s-a diminuat în ultima perioadă. E vorba de o conștientizare a populației în această direcție sau, pur și simplu, forța legii e mai puternică?
- Este important să avem alegeri libere, iar persoana care alege să nu fie influențată de elemente materiale. Articolul 386 din lege chiar acest lucru îl incriminează - oferirea sau darea de bani, de bunuril, alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați. Și au pătruns în spațiul public imagini de la alegerile anterioare sau din trecut, cu formațiuni politice care ar oferi bani sau bunuri alegătorilor, ceea ce, vedem, legea sancționează. Este important ca doar discursul politic să convingă un alegător să se prezinte la urna de vot și să aleagă într-un sens sau altul. Apoi, mai avem și infracțiunea de frauda la vot, fapta persoanei care votează fără a avea acest drept. Infracțiunea este comisă de cei care merg la vot și aici avem persoanele cărora li s-a interzis, ca pedeapsă complementară, să-și exercite dreptul de a alege sau de a fi ales. Sau avem persoanele puse sub interdicție, ori persoanele care nu îndeplinesc vârsta de 18 ani. Este important să nu se prezinte la votare persoanele care au fost condamnate și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, respectiv dreptul de a alege și de a fi ales, pentru că ele comit această infracțiune prevăzută de articolul 387.
- Pedepsele pentru aceste infracțiuni electorale sunt destul de mari, variind de la trei luni la 5 ani de închisoare, ultimul pentru falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale. Ați întâlnit astfel de cazuri?
- Personal nu am întâlnit și nu am soluționat astfel de cazuri. În schimb, jurisprudența instanțelor de judecată este diversă și cuprinde aceste infracțiuni. Codul penal, adoptat în 2009 și intrat în vigoare în anul 2014, prevede acum și sancțiuni referitoare la frauda la vot a persoanei care votează de două sau mai multe ori. Este important ca persoanele, cetățeni care aleg să se deplaseze la secțiile de votare să cunoască faptul că, deși în urmă cu 10-15 ani nu existau modalitățile de verificare în timp real a prezenței lor la vot sau votării și puteau merge dintr-un sat în altul sau dintr-o localitate în alta să voteze, sau, mai mult, să voteze la aceeași secție de votare de mai multe ori, acum vedem că s-a digitalizat acest proces de vot. Prin urmare, avem un sistem de verificare și de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și, mai mult, avem și o bază de date cu persoanele care au drept la vot, iar verificările se fac în timp real. Am adus cu mine Ghidul birourilor secțiilor de votare din țară. Această aplicație îi arată operatorului că persoana ori are mai puțin de 18 ani, ori i-a fost interzisă exercitarea dreptului la vot sau figurează că a mai votat, sau că s-a mai s-a mai prezentat la o secție de votare. De aceea, mesajul meu se îndreaptă către persoanele care, influențate fie de anumite persoane, fie din necunoștință de cauză, se îndreaptă spre o secție de votare cu gândul că, lasă, că nu mă prinde că nu are cum să afle că eu am mai votat la altă secție de votare sau că nu este interzis dreptul de a alege pentru că hotărârea este veche. Nu, dimpotrivă. Această bază de date este actualizată și, mai mult, articolul 393 sancționează și tentativa, adică tu, prezentându-te la o secție de votare și neîndeplinind condițiile pentru a vota, ai realizat o tentativă care este pedepsită de codul penal.
„Se sancționează doar deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, adică doar dacă deschizi urna înainte de finalizarea procesului de vot. Iar eu cred că ar trebui să fie extinsă protecția penală a acestei urne speciale și, în general, a urnelor de votare…”
- Urna mobilă a creat foarte multe probleme în ultimii ani, fie că este vorba de încredințarea ei altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege. Sunt frecvente aceste situații?
- Aici aveți dreptate, sunt foarte multe probleme și este o procedură elaborată cu privire la ce persoane pot accesa această urnă mobilă. Vedem că este vorba despre alegătorii greu transportabili și care trebuie să facă o cerere, cerere analizată de președinții birourilor secțiilor de votare, în timp real pentru a putea decide. Se poate face această cerere și în ziua votului, dar să nu fie la oră înaintată, astfel încât să poată fi soluționată pe bază de înscrisuri, înscrisuri medicale care să certifice o anumită stare medicală, faptul că persoana în cauză nu este transportabilă. În cazul în care urma este încredințată altei persoane sau persoane care sunt transportabile accesează totuși această urnă specială, vedem că articolul 390 din codul sancționează fapta. Chiar dacă se intitulează nerespectarea regimului urnei de vot, adică dacă nu au fost respectate dispozițiile legale, incidente referitoare la formularea cererii, admiterea cererii și tot acest parcurs, vedem că noul cod penal sancționează doar deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, adică doar dacă deschizi urna înainte de finalizarea procesului de vot. Iar eu cred că ar trebui să fie extinsă protecția penală a acestei urne speciale și, în general, a urnelor de votare.
- Digitalizarea va asigura, sperăm, o mai bună protecție procesului de vot…
- Oricum, spre deosebire de de alegerile anterioare, acum este prezentă tot mai mult digitalizarea, în sensul că odată închis procesul electoral se filmează efectiv deschiderea urnelor, că este vorba de una specială sau urna mobilă sau de urnele care sunt în secțiile de votare și se filmează cu ajutorul unor tablete, gadgeturi. Se filmează atât deschiderea, cât și numărarea voturilor tocmai pentru a fi preîntâmpinată orice fraudă, dar și suspiciune de fraudă și mai ales se centralizează rezultatele în mod electronic. Aici, un rol important îl joacă, în afară de președintele Biroului Electoral de Circumscripții, președintele și locțitorul Birourilor Electorale ale secțiilor de votare. Un rol important în joacă și membrii secțiilor, care sunt desemnați din partea partidelor politice și asigură transparența și controlul reciproc, pentru a fi prevenite aceste situații de care vorbim, de fraudă sau sau de suspiciuni de fraudă.
- Există fraudă la vot? Putem vorbi de un asemenea fenomen?
- De fenomen n-aș putea spune, dar sunt cazuri. Există jurisprudență cu privire la aceste infracțiuni și este important să le cunoaștem, iar persoanele care decid să își exercite dreptul la vot trebuie să cunoască în ce condiții îl pot exercita, mai ales că avem un articol de lege referitor la confidențialitatea și violarea confidențialității votului. La fel, este foarte important ca în secțiile de votare să existe toate condițiile necesare, în acele cabine unde să-ți fie asigurată confidențialitate votării. Este sancționată violarea prin orice mijloace a secretului votului, care se pedepsește cu amendă, pentru că nimeni nu trebuie să știe ceea ce ai votat, pentru a te proteja pe tine de eventuale răzbunare sau de eventuale acte care să-ți aducă prejudicii. Este important, poate infracțiunile au un număr redus, dar există și pedepsele sunt de natură să descurajeze orice fraudă.
„ Poate trebuie să avem o altă imagine a campaniilor electorale, unde accentul să fie pus pe discursul politic public, pe principii, pe programe și nu pe elementul material al unor infracțiuni precum coruperea alegătorilor sau frauda la vot”.
- Vorbim de fraudă la vot, vorbim de cazuri în ceea ce privește sistemul electoral… Aveți cunoștință de condamnări pentru infracțiuni din sfera aceasta electorală în ultimii ani?
- În ultimii ani există condamnări pentru fapte electorale, pentru infracțiuni electorale. Jurisprudența există și poate fi accesată de pe portalul instanțelor de judecată. Considerăm că atât contravențiile, care sunt prevăzute de lege, dar mai ales între acțiunile prevăzute de lege și sancțiunile aferente, fie că este vorba de închisoare, fie că este vorba de amendă, au această capacitate de a descuraja. Poate trebuie să avem o altă imagine a campaniilor electorale, unde accentul să fie pus pe discursul politic public, pe principii, pe programe și nu pe elementul material al unor infracțiuni precum coruperea alegătorilor sau frauda la vot.
- Avem o legislație permisivă din punctul acesta de vedere, al fraudei electorale, sau este una care descurajează cu adevărat?
- Dacă analizăm aceste infracțiuni vom vedea că legislația poate nu ține pasul cu noile metode prin care electoratul este, să spunem, înșelat. Sau vedem acest fenomen de tip fake sau de falsificare a înregistrărilor sau de falsificare a imaginilor, vedem că o persoană publică transmite un mesaj, dar de fapt nu este real. Cred că aceste infracțiuni electorale nu țin pasul cu noile realități sociale care se mută în zona digitală, se mută în zona rețelelor de socializare, a promovării, a sponsorizărilor din mediul online și vedem dacă este cazul să ne raportăm la elementul material al infracțiunilor. Vedem, la articolul 386 - oferirea sau dare de bani ori bunuri, ceea ce se întâmpla în trecut, sau cu imaginile cu care eram familiarizați până acum. Dar consider că digitalizarea sistemului de vot, a ține pasul cu ceea ce se întâmplă ar trebui să fie o prioritate pentru legiuitorul român.
- Domnule judecător, vă mulțumim pentru că ați acceptat să fiți alături de noi, pentru a expune problematica aceseasta, mai mult sau mai puțin cunoscută, dar extrem de importantă în contextul alegerilor.
- Și eu vă mulțumesc pentru invitație și sper ca dialogul nostru să ajungă la cât mai multe persoane care vor merge să voteze, să le fie de folos și nu cumva să se lase păcălite sau mințite, să creadă că pot vota de două ori sau pot vota chiar dacă li s-a interzis acest drept. Verificările se efectuează în timp real și este important ca alegătorul să fie cât mai informat cu privire la existența acestor infracțiuni. Persoanele care votează pot beneficia de o educație - mai puțină, mai multă sau mai redusă, pot fi specializate într-un anumit domeniu sau altul, dar trebuie să știe de existența acestor infracțiuni, să nu creadă că ele se sancționează cu o simplă amendă contravențională!
A consemnat Dan M.BREZULEANU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau