Criza financiară afectează profund mediul rural. Ce bani pot accesa primăriile ieșene

Criza financiară care pune stăpânire pe România a afectat în special mediul rural, acolo unde fondurile destinate investițiilor în lucrări de utilitate publică sunt pe terminate. Și cum marea majoritate a unităților administrativ-teritoriale nu-și pot permite cheltuieli de ordinul milioanelor de euro - peste trei sferturi dintre primăriile ieșene, de exemplu, având venituri anuale mai mici decât fondul de salarii! – falimentul bate cu putere la ușă. Singura salvare ar fi banii europeni, dar și aici drumurile încep să se „îngusteze”.

Una dintre principalele direcții prin care România își poate asigura dezvoltarea economico-socială, recunoscută și de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, este investiția în comunitățile locale. Pentru a răspunde nevoilor identificate de aceste comunități, este important ca alocarea fondurilor să se facă în conformitate cu obiectivele stabilite în programele finanțate prin politica de coeziune.

În acest sens, au fost identificate și promovate măsuri concrete care sprijină dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale din România, inclusiv a comunelor, contribuind astfel la o dezvoltare sustenabilă a comunităților.

Ce bani au la dispoziție autoritățile locale

Alocările dedicate României din fondurile europene aferente Politicii de Coeziune în perioada 2021 - 2027 însumează 30,986 miliarde euro (programele au un total de 44,43 miliarde euro, inclusiv contribuţia națională), astfel: 8 programe naţionale (dezvoltare durabilă, transport, sănătate, educație și ocuparea forţei de muncă, incluziune şi demnitate socială, program pentru o tranziție justă, creștere inteligentă, digitalizare şi instrumente financiare și asistenţă tehnică), având o alocare UE de aprox. 22,06 miliarde euro și 8 programe regionale, cu o alocare UE de aproximativ 8,92 miliarde euro.

Având în vedere faptul că fondurile externe nerambursabile alocate României în perioada de programare 2021-2027 sunt destinate şi dezvoltării regionale, prin programe dedicate fiecărei regiuni de dezvoltare a României, cu impact major asupra dezvoltării comunităţilor locale, potenţialii beneficiari pot aplica pentru accesarea de fonduri europene, în principal, în cadrul celor 8 Programe Regionale 2021-2027.

În plus, se pot pregăti și depune propuneri de proiecte și pentru anumite apeluri de proiecte lansate în cadrul programelor naționale, în funcţie de condiţiile prevăzute în ghidurile finale ale solicitantului.

Printre intervenţiile care pot fi susţinute prin programele aferente Politicii de Coeziune se numără și cele la infrastructura rutieră. Prin Programele Regionale 2021-2027 sunt finanțate investiții în modernizarea infrastructurii rutiere de importanţă regională pentru asigurarea conectivității la reţeaua TEN-T, precum şi intervenţii asupra suprastructurii/infrastructurii căii de rulare şi altor elemente tehnice, amenajări rutiere destinate circulației pietonilor şi bicicliştilor (trasee pietonale, piste pentru biciclete, drumuri pentru ciclişti) pe traseul DJ, stații de transport public smart pe traseul DJ (stații, soluţii smart pentru vânzarea de bilete, afişare pentru călători, informare și supraveghere video, inclusiv utilizare energie din surse regenerabile etc.), soluţii destinate siguranței rutiere (conform auditului de siguranţă rutieră și SNSR 2020-2030) în legătură directă cu infrastructura de transport rutieră.

600 milioane de euro pentru rețele noi de apă-canal

Prin programele actuale care includ finanţarea anumitor măsuri dedicate îmbunătăţirii infrastructurii din mediul rural, prin PNRR, sunt în implementare sau finalizate 9.127 proiecte care au ca beneficiari unităţi administrativ-teritoriale (UAT) comune (inclusiv unităţi de învățământ aflate în respectivele UAT-uri).

Sunt vizate extinderea sistemelor de apă şi canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori (investiţia are un buget de 600 milioane de euro) și colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori (buget de 200 milioane de euro).

Alte componente importante sunt cele referitoare la păduri și protecția biodiversităţii (buget PNRR alocat de 460,88 milioane euro), managementul deșeurilor (dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd şi al altor deşeuri agricole compostabile, cu un bugetul PNRR alocat de 255 milioane euro), transformarea digitală (acoperirea accesului la internet de foarte mare viteză în zonele în care piaţa nu poate furniza aceste servicii pe cont propriu - sate, inclusiv zone defavorizate (cu o alocare de 94 milioane euro), sprijin pentru mediul de afaceri - schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor (buget de 500 milioane euro).  

La Componenta10 - Fondul local există o măsură de reabilitarea moderată a clădirilor publice (buget de 575 milioane euro) și o alta pentru elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism, pentru un numar de 298 de UAT-uri (buget de 40 milioane euro).

Prin Componenta 11 - Turism şi cultură se asigură promovarea a 12 rute turistice /culturale, implementarea a 2.404 km de piste pentru biciclete cu un buget alocat de 247,5 milioane euro, dar și sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural cu un buget alocat de 7,79 milioane euro.

 

La Componenta 12 - Sănătate sunt admise proiecte vizând dotarea sau renovarea cabinetelor medicilor de familie, construirea și dotarea a 200 de centre comunitare  (buget de 40,2 milioane euro).

Componenta 13. Reforme sociale vine cu investiții în crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de а fi separaţi de familie (bugetul PNRR alocat este de 50,27 milioane euro), reabilitarea, renovarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități (buget de 50,15 milioane euro), crearea unei rețele de centre de îngrijire de zi şi de reabilitare pentru persoanele în vârstă (buget alocat de 87,56 milioane euro).

Peste 1,5 miliarde euro pentru finanțarea proiectelor din domeniul educației

Componenta 15. Educație asigură construirea, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe (buget 240,03 milioane euro), înființarea, echiparea şi operaționalizarea a 90 de servicii complementare pentru grupurile defavorizate (buget PNRR de 22,45 milioane euro), sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon şcolar (buget 500 milioane euro), asigurarea echipamentelor şi a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învăţământ (buget PNRR de 478,5 milioane euro), dezvoltarea rețelei de școli verzi şi achiziționarea de microbuze verzi (buget PNRR de 425 milioane euro), asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de ştiinţă/cabinetele școlare (buget PNRR de 600 milioane euro).

În fine, la Componenta 16 – RePower există o schemă de acordare a voucherelor pentru accelerarea instalării de capacități de energie regenerabilă în cadrul gospodăriilor individuale cu un buget alocat de 610,76 milioane euro, dar și o schemă de acordare de vouchere pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în cadrul gospodăriilor individuale cu un buget alocat de 559,65 milioane euro.

Un alt program prin care se acordă fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea economico-socială a spațiului rural din România este Planul Național Strategic РAС pentru perioada 2023-2027, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare şi a satului românesc prin instrumente de sprijin finanţate atât din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), cât şi din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Daniel BACIU