Cu „gen” și „cringe”, tinerii pun limba română pe jar

 * între cafeaua „la pahar” și clipurile de pe TikTok, tinerii din Iași îmbină expresiile dulci moldovenești cu slangul online într-o formă de comunicare mereu surprinzătoare * rezultatul este un veritabil spectacol lingvistic, în care urban slangul devine busola unei generații pline de energie și creativitate

Când te plimbi pe Copou și observi pâlcuri de studenți adunați la o cafea „la pahar” sau pe băncile din Parcul Expozitiei, auzi un amestec fascinant de expresii: unele cu iz dulce moldovenesc, altele de-a dreptul rupte din TikTok și Instagram. Iar dacă stai puțin și asculți, îți dai seama că limbajul studențesc nu e doar o colecție de cuvinte și interjecții, ci o adevărată busolă a generațiilor.

Dacă întrebi un profesor trecut de anii studenției din Iași cum vorbea pe vremuri, vei afla că expresii precum „hao leu” erau absolut nelipsite. Oricând aveai o mică supărare, un examen picat ori o îndrăgosteală eșuată, „hao leu” rezolva tot. „Hao leu!” era un soi de oftat moldovenesc cuprinzător, echivalent cu un „Of, Doamne!” mai apăsat. Acum, dacă un student îl folosește în conversație, cel mai probabil e considerat fie un „hipster al expresiilor de la bunici”, fie genul care vrea să-și arate patriotismul local într-un mod ironic și simpatic.

Influenta TikTok și Instagram

În era Reels și Stories, limbajul a primit un „boost” semnificativ din partea englezismelor și a reacțiilor scurte. Ceea ce înainte era un simplu „Bună, ce faci?” devine uneori „Hey, ce vibe ai azi?” – totul pentru că unii studenți caută un plus de savoare și de actualitate în comunicare. „Gen” poate apărea de 3 ori în aceeași frază, în loc de virgule. „Băi, e cringe rău!” este o expresie folosită cu referire la orice comportament considerat ușor penibil, în timp ce „Mă, e savage!”, se spune când cineva face o glumă foarte acidă sau demonstrează un curaj exagerat. Dacă vrei să faci o tranziție rapidă de la glumă la subiecte „grave”, arunci un „Hashtag serios acu’!” și totul s-a rezolvat.

Din când în când, prin mediul universitar se mai aud și replici de tipul „Îți dau tag la curs, să vii și tu la timp!”, semn că platformele digitale s-au infiltrat atât de profund în viața de zi cu zi, încât devin instrumente de socializare dincolo de ecran.

Urban Slang made in Iași

Adept al moștenirii moldovenești, dar și deschis către noile curente, Iașul are propriul „urban slang” care răsună prin sălile de lectură și prin pub-uri: „Frate, e belea!”, spui atunci când un examen sau un proiect ți se pare imposibil, dar încă mai speri să-l treci. „Hai, tată!” este o expresie nu neapărat despre părinți, ci mai degrabă o încurajare scurtă și energică, ca un îndemn la acțiune.

Dacă ai îndoieli, reține că pronunția dulce moldovenească poate face orice replică să sune mai moale și mai… alintată. Chiar și când cineva e necăjit, un simplu „Hai, nu fi trist, tată!” poate destinde atmosfera.

Cum s-a schimbat limbajul de la o generație la alta

Cu fiecare generație de studenți, orașul primește o nouă infuzie de regionalisme, neologisme și adaptări creative. Dacă tinerii anilor ‘90 erau mai rezervați și se fereau de anglicisme, generațiile actuale par să adopte tot ce vine din online cu o viteză uimitoare. În plus, universitățile ieșene, cu valul lor de studenți ERASMUS, aduc și mai multă diversitate culturală și lingvistică, punând la bătaie și expresii din spaniolă, italiană, turcă sau chiar arabă. În trecut, se vorbea de „cantina studențească” în sensul strict de loc de mâncare ieftină și multă. Astăzi, un student își va „face TikTok” chiar de la coada la cantină, glumind cu expresii ca „Nu uita, să dai like să pot mânca!” (o parafrază ironică la realitatea existenței de student).

Fenomenul „urban slang” – filtru de coolness

Limbajul din mediul universitar are și un rol social: te ajută să te integrezi rapid, să îți faci prieteni și să pari „pe val”. În plus, e un spațiu de joacă permanent cu limba română, unde studenții experimentează, împrumută, scurtează și transformă cuvintele până le dau un sens nou. Deja se vorbește despre creșterea vitezei de difuzare atunci când un „meme verbal” devine viral pe TikTok, iar a doua zi deja îl auzi pe coridor la Facultatea de Litere. În plus, amestecul de engleză și română este tot mai des întâlnit. „Nu mai pot, e too much! Las’ că-i dau skip azi la curs”, este un exemplu clasic de romgleză studențească. Prin ironie și autoironie, studenții își creează propriile bancuri și expresii care-i ajută să digere stresul examenelor.

O limbă vie, între tradiție și inovație

Iașul rămâne un centru universitar unde se întâlnesc tradiția și modernitatea, iar în limbaj acest fapt e cât se poate de evident. Pe de o parte, există încă expresii moștenite din „dulcele târg al Ieșilor”: „Ține-te, dragă, că vine sesiunea!”, rostit cu accent moldovenesc și un zâmbet călduț. Pe de altă parte, rețelele sociale și globalizarea se amestecă vesel în conversațiile de zi cu zi, dând naștere unei adevărate limbi „Frankenstein”, care-i face pe profii de lingvistică să exclame și ei, poate nostalgic, un „hao leu… ce vremuri!”. Oricum ar fi, un lucru e sigur: dacă vrei să înțelegi spiritul urbei, trebuie să stai cu urechile ciulite prin amfiteatre, la coadă la masaj sau prin barurile studențești, căci de acolo se aude vocea unei generații care vorbește, se reinventează și, în final, își pune amprenta pe evoluția limbii române.

Clara DIMA

Limbajul tinerilor e o cascadă de cuvinte și expresii, cu rădăcini vechi, cu influențe noi de pe TikTok și Instagram și cu mult chef de joacă. Este o dovadă vie că orașul Iași rămâne un spațiu cultural efervescent, unde tradiția și modernitatea se îmbină firesc, iar studenții, cu hazul și cu sensibilitatea lor, creează un peisaj lingvistic mereu surprinzător.