Cubul metalic din centrul, eliminat pentru a face loc unei zone de relaxare

 * „cred că cubul nu are ce căuta acolo. Trebuie să ai o piaţă în jurul teatrului cum este grădina din faţa Palatului Culturii. Acolo trebuie să fie o zonă de relaxare, de meditaţie, este gândit un amfiteatru de vară. Şi cu speranţa unei clădiri pentru Operă, cred că Cubul nu-şi mai găseşte locul”, spune primarul Iaşului * despre soarta Cubului au fost emise multiple păreri, însă indiferent de ce se va întmpla cu această structură, un lucru este cert: Cubul nu a îndeplinit niciodată funcţiunile pentru care a fost creat!

   Este deja de notorietate faptul că municipalitatea ieşeană intenţionează să schimbe radical esplanada Teatrului Naţional şi a zonelor adiacente. Terenul pe care se doreşte a fi realizată această amenjare are o suprafață totală de 21.822 metri pătrați și cuprinde situl istoric al Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, cu o suprafață de 12.078 metri pătrați și esplanada obiectivului cultural menționat, care are o suprafață de 9.744 metri pătrați. De altfel, lucrările pe şantierul de pe esplanada Teatrului Naţional sunt în derulare, existând întârzieri generate de discuţiile ce au loc între municipalitatea ieşeană şi Ministerul Culturii cu referire la modul cum vor fi conservate vestigii arheologice scoase la lumină  de angajaţii Conest, firma care execută lucrările de modernizare ale esplanadei. „Lucrările propuse au în vedere în special modernizarea spațiului din fața Teatrului Național. De-a lungul timpului acolo au fost diverse intervenții. Proiectanții propun și mutarea Cubului de lângă Teatrul Național, eliberarea în întregime a esplanadei și construirea unui amfiteatru unde să se poată organiza reprezentanții artistice. Statuia lui Miron Costin este într-o girație. Conform propunerilor proiectanților, ea va fi integrată în interiorul parcului, care va fi amenajat după detaliile inițiale ale parcului Notre Dame de Sion. Toată vegetația înaltă va fi păstrată, mă refer aici atât la aliniamentele de platani dinspre strada I. C. Brătianu, cât și dinspre hotelul Mitropoliei. Singurele intervenții se vor face asupra vegetației joase, dominată de tuia și buxus. În prezent aceasta se află și într-o situație fitosanitară destul de precară, dar va fi înlocuită de o altă vegetație joasă, așezată pe un gazon care va domina întreaga esplanada Teatrului Național și toate spațiile din jur acesteia. Mobilierul urban este gândit special pentru această esplanadă. Se reconfigurează și poziționarea fântânilor arteziene. Vor fi și lucrări de cercetare arheologică în vederea depistării fundațiilor bisericii Mănăstirii Dancu”, anunța primarul Mihai Chirica la debutul lucrărilor.

„Acolo trebuie să fie o zonă de relaxare”

Prezent ieri în redacţia Evenimentului Regional al Moldovei, edilul-şef al Iaşului, a făcut referire la modul cum va arăta zona din proximitatea Teatrului Naţional, cu referire la soarta pe care ar putea-o avea Cubul metalic, totuşi, un simbol al oraşului. „Singura chestie care va atrage atenţia - si aici va trebui să fim foarte corecţi cu noi - este ce facem cu cubul. Eu, ca edil, şi în acelaşi timp ca inginer, cred că cubul nu are ce căuta acolo. Trebuie să ai o piaţă în jurul teatrului cum este grădina din faţa Palatului Culturii. Acolo trebuie să fie o zonă de relaxare, de meditaţie, este gândit un amfiteatru de vară. Şi cu speranţa unei clădiri pentru Operă, cred că Cubul nu-şi mai găseşte locul”, a spus Mihai Chirica.

Discuţii despre soarta cubului metalic au mai fost şi în trecut. Unii arhitecţi s-au exprimat atunci despre păstrarea cubului, dar cu alte funcţiuni. „Cubul, care iniţial a avut rol de luminator al vestigiilor arheologice aflate sub dala spaţiului public, poate fi înlocuit cu orice alt tip de amenajare, dar cu păstrarea funcţiunii de luminator, prin înlocuirea lui cu unul din sticla, prina ceasta toate ruinele subterane putând fi scoase la suprafata si valorificate pe nivele diferite. Zona ascunde nişte fundaţii la un conac foarte frumoase care ar avea un potenţial cultural extrem de mare. Aceste fundaţii descoperite pot adăposti tot felul de galerii de artă şi expoziţionale, plus că toate zona de fundaţii a fost dublată cu gradene în pantă. Pavimentul este degradat şi blochează şi rupe perspectiva. Ar trebui un pic coborâtă. Am păstrat ideea de Cub, dar se poate propune un cub din sticlă, cu o structură uşoară”, opinau arhitecţii.

Cum şi când a apărut Cubul?

Cubul de fier a fost aşezat în piaţa de pe Bulevardul Ştefan cel Mare în perioada anilor 1980. „Când s-a facut proiectul iniţial, acesta cuprindea întreg ansamblul din zonă. Astfel, au fost luate în calcul atât suprafeţele de la exterior, cât şi ruinele existente în interior. Acolo exista un fel de sală ovală foarte mare şi am găsit de cuviinţă să marchez zona respectiva. Am ales un corp geometric dinamic, cu o structura metalică”, spunea Cristian Constantinescu, arhitectul care a proiectat amplasarea cubului. Acesta mărtusisea că planurile iniţiale erau mult diferite de situaţia actuală de pe Ştefan cel Mare. Astfel, în loc de beton, toată piaţa ar fi trebuit să fie un parc, iar ruinele din interior ar fi trebuit să se transforme într-un muzeu. Arhitectul a gândit inclusiv aşezarea cubului, care ar fi trebuit să aibă şi un rol de luminator pentru interior. „Cubul pleacă din istorie, de la ruine, ajunge la lumea prezentă, la trotuare şi se îndreaptă spre viitor. El ar fi trebuit completat cu sticlă reflectorizantă, să capteze orice mişcare. În plus, în interior trebuia montat un glob mare care să lumineze noaptea. Habar nu am de ce nu s-a finalizat proiectul. Eu ştiu că am gândit luni de zile cum să amenajez întregul ansamblu de aici”, explica arhitectul. Dan CONSTANTINESCU

VEZI INTERVIUL COMPLET