Daune morale de mii de euro primite de trei familii de români, cazate într-un hotel de cinci stele din Grecia. În loc de vedere la mare, priveliște spre parcare

Trei familii de români (șase persoane) au obținut în instanță daune morale de 3.000 de euro (500 de euro de persoană) pentru că, în momentul în care au ajuns la un hotel din Creta (Grecia) camerele erau ocupate și au fost nevoite să doarmă două nopți în alt hotel.

Tribunalul Botoșani a pronunțat cea de-a doua sentință dintr-un dosar în care șase români se judecă cu o agenție de turism pentru un sejur în Grecia. Sentința nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Litigiul dintre turiști și agenție a apărut în 2019, când cele șase persoane au cumpărat un pachet turistic în Creta care conținea: șapte nopți de cazare la hotel Almyra din Koutsounari patru stele, cameră tip bungalow sea view, masă all inclusive. Costul pachetului turistic pentru cele trei familii: 3.570 euro.

Ajunși în Grecia, românii au constatat că în camerele lor sunt cazați alți turiști, fiind făcută o suprarezervare. Astfel, turiștii români au fost mutați pentru două nopți la un alt hotel: Sunshine Beach. Nemulțumiți de condițiile de la hotelul în care au fost mutați pentru două nopți, românii au dat în judecată agenția, cerând daune materiale de 1020 de euro (echivalentul a două nopți de cazare la hotelul în care nu au mai avut loc) și daune morale de 3.000 de euro (500 de euro pentru fiecare persoană).

„Condiţiile hotelului Sunshine Beach nu corespundeau celor ale hotelului inițial. Camerele erau învechite, nu aveau vedere la mare, ci într-o parcare și spre locul de încărcare/descărcare alimente hotel, toaletele aveau mobilier degradat, lenjeria de pat era uzată”, s-au plâns reclamanții în instanță.
 

Turiștii au mai arătat că au fost puși în situația „fie de a accepta condițiile din hotelul Sunshine, fie de a dormi afară”. Reclamanții au mai arătat că „li s-a oferit drept compensație un platou cu fructe, o sticlă de vin, 30 min. de tratament spa și o mașină pentru două zile”. „Deși reclamanții au refuzat această compensație, după revenirea la hotel Almyra, în camere au fost aduse o sticlă de vin și un ”platou de fructe” care de fapt era o farfurie cu fructe tăiate rămase de la masă”, s-a mai arătat în cererea de chemare în judecată.

„Pachetul de servicii trebuia să includă un număr de șapte nopți de cazare la hotel Almyra de 4 stele și masă în regim all inclusive – fiind cazaţi două nopți la un hotel care oferea condiții de cel mult două stele”, s-au mai plâns reclamanții.

Apărarea agenției

În proces, agenția de turism s-a apărat spunând că „faptul că reclamanţii nu au beneficiat de rezervări în nopţile de 12-13 august 2019 a fost integral vina hotelului.
 

„Din textul cererii de chemare în judecată nu s-a distins vreo faptă ilicită săvârșită de societate, ci doar fapta ilicită săvârșită de hotel care, din eroare, a închiriat camerele rezervate de către reclamanţi. Mai mult, neajunsul situației că reclamanţii au fost cazaţi pentru 2 (doua) nopţi la un alt hotel a fost compensat cu alte servicii: deşi au plătit cazare la un hotel de 4 stele, în cele 2 (două) nopţi reclamanţii au stat la Hotel Sunshine Beach, un hotel de 5 stele, aspect dovedit prin certificatul emis de Ministerul Turismului şi aflat la dosar. Afirmaţiile reclamanţilor în sensul că Hotel Sunshine Beach (5 stele) oferea condiţii mai proaste decât Hotel Almyra (4 stele) au fost nedovedite, fiind contrazise cu actele oficiale aflate la dosar”, s-a apărat agenția.

Decizia judecătorilor

În primă instanță, procesul s-a judecat la Judecătoria Botoșani. Judecătorii au admis cererea turiștilor și au obligat agenția să le plătească turiștilor 1020 de euro contravaloarea celor două nopți de cazare pe care nu le-au putut dormi în hotelul Almyra și 3.000 de euro daune morale.
 

În recurs, Tribunalul Botoșani a redus daunele pentru contravaloarea celor două nopți de cazare la 294 de euro, dar a menținut valoarea daunelor morale.

„Reclamanților din cauza de față nu le-a fost acordată posibilitatea de a opta, ci au fost cazați la un alt hotel, pe de o parte, iar pe de altă parte, reclamanților nu le-a fost recunoscut dreptul la reducerea prețului și despăgubiri. Nerespectarea obligației de informare de către pârâtă îndeplinește condițiile unei fapte ilicite.

Pe lângă nerespectarea acestei obligații de către pârâtă, din înscrisurile anexate la dosar reiese că hotelul la care au fost cazați reclamanții în perioada 12 – 14 august dispunea de condiții inferioare față de cel rezervat.

Din corespondența electronică, depusă la dosarul cauzei, reiese că pârâta a recunoscut implicit calitatea serviciilor de cazare inferioare oferite reclamanților având în vedere că a făcut o ofertă acestora, pentru compensarea neplăcerilor cauzate de cazarea la un alt hotel”, au arătat judecătorii.

Sentința finală va fi pronunțată de Curtea de Apel Suceava.