În ultimii ani, peste 760.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au depus jurământul de credinţă faţă de România!

* recordul a fost înregistrat în anii 2011 și 2012, cu un total de 150.714 cereri de cetățenie soluționate *  mai mult de un sfert dintre noii cetățeni români au primit pașapoarte după declanșarea pandemiei, iar anul trecut au depus jurământul de credință față de România 23.835 cetățeni de peste Prut * pentru cererile de redobândire a cetăţeniei române, durata medie de soluţionare este cuprinsă între 1,63 și 3,28 ani * tot mai mulți ieşeni solicită cetăţenia română pentru rudele din străinătate

Creşte numărul de cereri pentru redobândirea cetățeniei române depuse de ieşeni în numele rudelor aflate în Republica Moldova, Ucraina sau alte foste teritorii istorice ale României. Mulţi dintre solicitanţi se adresează Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), instituție aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, înființată prin Ordonanța de Urgență nr. 5/2010.

ANC funcţionează conform Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, şi are atribuţii în procesul de acordare, redobândire, retragere sau renunţare la cetăţenie. Dosarele sunt analizate de o comisie specială, iar procesul poate dura între câteva luni și peste un an, în funcție de complexitatea situației și numărul de solicitări. „Avem foarte multe cazuri în care părinții sau bunicii solicită redobândirea cetățeniei pentru copii sau nepoți, în special în contextul dorinței de a studia sau munci în România și Uniunea Europeană”, a declarat un avocat ieșean specializat în drept administrativ.

În municipiu, ANC nu are un birou local, însă cetățenii pot depune cereri la sediul central din București sau pot fi îndrumați prin intermediul consilierilor juridici acreditați. În paralel, se așteaptă măsuri de digitalizare a procesului, pentru a reduce timpul de așteptare și birocrația.

Într-un context în care tot mai mulți români din diaspora solicită redobândirea cetățeniei române, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) joacă un rol esențial în gestionarea acestor cereri. Instituția funcționează în subordinea Ministerului Justiției și a fost înființată prin Ordonanța de Urgență nr. 5/2010, având personalitate juridică și atribuții clar definite de Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

„Numărul cererilor pentru redobândirea cetățeniei române s-a menținut constant în ultimii ani, mai ales din partea cetățenilor originari din Republica Moldova, Ucraina sau Serbia, care îndeplinesc condițiile legale pentru acest proces”, a declarat o sursă din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Cetățenia română poate fi obținută prin mai multe proceduri, inclusiv acordare, redobândire, renunțare sau retragere, fiecare fiind reglementată strict de lege. Persoanele interesate pot consulta site-ul oficial al instituției sau se pot adresa direct pentru îndrumare în ceea ce privește dosarele necesare.

Conform datelor prezentate de Ministerulo Justiției, începând cu anul 2003 și până la începutul acestui an, 760.336 de cetățeni ai Republicii Moldova au solicitat și redobândit cetățenia română, depunând jurământul de credință față de noua patrie. Recordul a fost înregistrat în anii 2011-2012, cu 150.714 cereri de cetățenie soluționate. De menționat că mai mult de un sfert dintre noii cetățeni români au primit pașapoarte după declanșarea pandemiei, iar anul trecut au depus jurământul de credință față de România 23.835 cetățeni de peste Prut.

Pentru cererile de redobândire a cetăţeniei române depuse în temeiul art. 10 din Legea nr. 21/1991 (redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora până la gradul II inclusiv), durata medie de soluţionare este de 1,63 ani, iar pentru cererile de redobândire a cetăţeniei române depuse în temeiul art. 11 din lege (foştii cetăţeni români care au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi pentru descendenţii de gradul I, II şi III ai acestora), durata medie de soluţionare este de 3,28 ani.

Procedura de redobândire a cetăţeniei române

Pentru redobândirea cetăţeniei române, solicitantul trebuie să dovedească, prin comportamentul, acţiunile şi atitudinea sa, loialitate faţă de statul român, că nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni și este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român.

De asemenea, acesta trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani și are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor.

În baza acestor prevederi legale, cetăţenia română se va acorda solicitantului, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în România sau cu menţinerea acestuia în străinătate.

Cererea de acordare a cetăţeniei române se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, în baza unei aprobări prealabile scrise, prin mandatar cu procură specială.

Comisia pentru cetăţenie verifică, la interviu, îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române,  respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), de noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi a imnului naţional.

În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România. 

Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române. Daniel BACIU