Inculpaţii din dosarul „Spirtul ucigaş”, judecaţi pentru omor calificat

 * Tribunalul Iaşi a respins solicitarea celor trei inculpaţi din dosarul „Spirtul ucigaş” de a le fi schimbată încradrarea juridică din „omor calificat” în „ucidere din culpă” * inculpaţii au îmbuteliat, în 2020, într-o fabrică clandestină de lângă Bucureşti, peste o mie de peturi cu spirt medicinal contrafăcut, pe care le-au distribuit în judeţele Iaşi, Suceava şi Vaslui

Fuad Ahmmed (59 de ani), Dawoud (65 de ani), zis „Zaher” şi fiul acestuia, Satar, au ajuns după gratii după ce, în perioada stării de urgenţă, au pus la cale o afacere care s-a solat cu decesul a 17 persoane. Inculpaţii au îmbuteliat, într-o fabrică clandestină de lângă Bucureşti, peste o mie de peturi cu spirt medicinal contrafăcut, pe care le-au distribuit în judeţele Iaşi, Suceava şi Vaslui.

În loc de alcool etilic, cei trei au folosit un amestec de 70% alcool metilic şi 30% apă, peste care au adăugat vopsea de ouă albastră. Pe etichetă au scris că produsul conţine: alcool etilic rafinat, apă, salicilat de etil, denaturanţi, tert-butanol şi albastru de metilen, produsul fiind vândut sub eticheta „Sante Med”. 

Conform unui străvechi obicei, sătenii din localităţile mai sărace ale Iaşului, au folosit spirtul pentru uz intern. Ca să scape de albăstreală, l-au dat prin pâine, apoi l-au băut. Consecinţa, o serie de decese. Prima moarte suspectă s-a înregistrat pe 15 aprilie 2020, în Brăteşti, comuna Stolniceni-Prăjescu, când trei bărbaţi au fost găsiţi fără suflare. Poliţia a demarat cercetările, iar cazurile au continuat alarmant. Încă 14, în Hărmăneşti, Lunca Cetăţuii, Andrieşeni, Deleni şi Bocniţa.

Cum rezultatele necropsiilor au relevat faptul că victimele fuseseră intoxicate cu metanol, anchetatorii au căutat sursa produsului letal şi aşa au ajuns la cei trei. În luna mai a aceluiaşi an, Fuad, Dawoud şi Satar au ajuns în arestul preventiv, fiind cercetaţi pentru „omor calificat”, „înşelăciune” şi „falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse”. Acuzaţii deosebit de grave, care se pot solda cu mulţi ani de temniţă...

Nu şi-ar fi imaginat vreodată că există cineva care să bea spirt până la moarte

Din acest motiv, avocaţii lui Fuad, Zaher şi Satar au cerut ca aceştia să fie judecaţi doar pentru „ucidere din culpă”, infracţiune pentru care pedepsele sunt cu mult mai mici. În sprijinul acestui demers, apărătorii au adus mai multe argumente. În primul rând, că „victimele au decis să ingereze alcoolul în discuţie de bunăvoie şi nu l-au folosit în scop medicinal, respectiv pentru dezinfectarea diverselor zone, produsul contrafăcut era unul exclusiv pentru uz extern, împrejurare care a fost menţionată expres pe etichete”.

Apoi, că inculpaţii n-ar fi cunoscut diferenţa dintre metanol şi etanol, deoarece n-au frecventat cursurile vreunei facultăţi de medicină, sunt musulmani, deci nu consumă alcool şi nu şi-ar fi imaginat vreodată că există cineva care să bea spirt până la moarte.

Alt motiv care ar impune schimbarea încadrării juridice este de natură statistică: „probabilitatea ca cineva să consume era foarte redusă, în condiţiile sub 1% din populaţie ingerează alcool sanitar, prin urmare acesta nu s-a bazat pe hazard, ci pe o improbabilitate foarte mare”.

Pledoariile s-au dovedit zadarnice. Magistraţii au respins, „ca nefondate, toate cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţi şi, pe cale de consecinţă, menţine încadrările juridice date faptelor imputate celor trei inculpaţi stabilite prin rechizitoriu”. Marcel FLUERARU