Plopii albi și sălciile pun în pericol centura Bacăului

Oficialii de la Bruxelles au cerut măsuri concrete de conservare pentru cele trei situri Natura 2000 de pe traseul centurii * este vorba despre Siretul Mijlociu, Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău Berești și Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni * în aceste zone ar exista niște specii de plop alb și salcie care ar putea avea de suferit * în replică, deputatul Lucian Șova susține că lucrarea are toate avizele de mediu

 

 

 

Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări legate de impactul proiectului centurii Bacăului în regim de autostradă asupra siturilor Natura 2000 pe care le traversează. Potrivit g4media.ro, este vorba despre o scrisoare trimisă de Directoratul general regional al Comisiei Europene către Ministerul Fondurilor Europene cere măsuri concrete de conservare pentru cele trei situri Natura 2000 de pe traseul centurii (Siretul Mijlociu, Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău Berești și Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni). Oficialii de la Bruxelles se arată îngrijorați că proiectul ar putea afecta pădurile de plop alb și salcie albă din regiune și cere României dovezi că nu va exista un asemenea impact. Solicitarea nu a fost pe placul europarlamentarului Dragoș Benea, care a lansat critici inclusiv asupra PNL. „Guvernul PNL a îngropat (și) centura Bacăului, cu largul concurs al aliaților de la PPE, care controlează Comisia Europeană. De asta și merita să cadă Guvernul diletant de la București. Câteva specii de broaște ce viețuiesc în lacurile de acumulare cu care se intersectează centura, dar și niște plopi, sunt mai importante, la Bruxelles, decât oamenii și dezvoltarea regiunii noastre”, a scris Benea pe contul lui de Facebook. El susține că Guvernarea PSD a dus centura Bacăului la 50% grad de realizare a lucrărilor: „Au venit cei de la PNL la guvernare și au început să apară gândaci și broaște pe marile proiecte de infrastructură pornite de PSD și vitale pentru țară. Asta se întâmplă când vii la guvernare nu pentru a guverna în folosul românilor, ci pentru a privatiza sănătatea, a face alegeri anticipate și pentru tot felul de alte subiecte marginale, care nu au nimic în comun cu așteptările cetățenilor”.

Cât privește plopii, este vorba doi exemplare pe care autoritățile nu se îndură să le taie. Benea spune că lucrările trenează de o lună pentru că nimeni nu știe ce e de făcut cu acești arbori. „Plopii singuratici din imagini sunt buni candidați pentru competiția Arborele European al anului 2020. Sunt copacii de care, din pasivitate și necunoaștere, administrația PNL s-a împiedicat cu lucrările pe brațul de est al centurii Bacăului”, a mai scris Benea. Deputatul Lucian Șova, fost ministru al Transporturilor în Guvernul PSD, susține că investiția are toate avizele de mediu. „Precizez că centura Bacăului are aviz din partea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, respectiv declarația autorității responsabile cu monitorizarea siturilor Natura 2000. Cu alte cuvinte, în privința chestiunilor de mediu, proiectul centurii a parcurs toate procedurile, obținându-se avizele necesare. Altfel, nu se putea lucra”, a declarat Șova, adăugând că Guvernul PSD a lucrat la jumătate din centură.

Lucrările la Varianta de Ocolire Bacău, un proiect de 30 de km lungime din care 16,27 km, între DN2 Sud și DN2 Nord, reprezintă prima bucată de autostradă (A7) din Moldova. Constructorul UMB a început lucrul efectiv la începutul lunii martie, dar are o mobilizare exemplară în teren, arată Asociația Pro Infrastructura.

Contractul pentru proiectul centurii Bacău a fost semnat cu UMB-Tehnostrade în decembrie 2018, după un an de licitație, însă tot proiectul are o istorie mult mai lungă, autoritățiile chinuindu-se să pornească șantierul încă din 2015. Valoarea contractului este de 668 milioane lei, fără TVA (echivalentul a 142 milioane Euro).

Contractul are un termen de proiectare și execuție de 3 ani pentru toată centura (16,27 km de autostradă plus 14,54 km de drum național cu o bandă pe sens).
„Într-un scenariu ultra-optimist, segmentul DN2 Sud-DN2 Nord (care conține A7) ar putea fi gata la finalul anului 2020, dacă se rezolvă la timp birocrația (exproprieri-mamut, relocări utilități, arheologie) și dacă antreprenorul general va păstra constant ritmul de lucru exemplar, cum rar s-a văzut pe șantierele din România”, mai susțin reprezentanții asociației.

George NEGRU