Tradiții urbane în metamorfoză. Iașul de altădată, între nostalgie și schimbare

 * pe străzile pietruite din vechiul târg al Iașilor, printre zidurile unor biserici care au vegheat de secole asupra orașului, tradițiile se împletesc cu modernitatea  * dacă în urmă cu treizeci de ani, duminica dimineața, Bulevardul Ștefan cel Mare era străbătut de familii în drum spre biserică, azi tinerii își dau întâlnire la cafenelele cochete ce înfloresc la fiecare colț * viața ieșeanului s-a schimbat, iar odată cu ea, și obiceiurile care îi defineau identitatea

În Iașul de odinioară, duminicile aveau un ritm aparte. Străzile se umpleau de oameni ieșiți la plimbare pe Pietonal, familiile își dădeau întâlnire la cofetăria „Opera” pentru o savarină însiropată sau celebrul profiterol, iar copiii își cumpărau baloane colorate de la vânzătorii ambulanți din fața Teatrului Național. Înainte ca mall-urile și rețelele sociale să schimbe obiceiurile urbane, orașul pulsa într-un ritm tihnit, cu ritualuri transmise din generație în generație. Astăzi, Iașul nu mai este același, dar spiritul său își caută noi forme de expresie.

În trecut, duminica după-amiaza însemna promenadă pe Copou, sub teii lui Eminescu. Cupluri tinere, bătrâni sprijinindu-se de bastoane, copii alergând în jurul fântânii arteziene – toate acestea compuneau tabloul unei tradiții urbane. Astăzi, festivalurile de stradă, concertele și evenimentele culturale au preluat acest rol, transformând orașul într-o scenă vie. „Ne place să ieșim în centru, dar nu mai e doar despre plimbare. Acum, vrem și experiențe – un concert, un târg, un spectacol stradal”, explică Andreea, o tânără studentă la Arte.

Obiceiuri care se sting – sau poate doar se transformă?

De la târgurile de Moși din Piața Unirii până la obiceiul mersului la cinematograful de cartier, multe tradiții ale ieșenilor s-au pierdut sub asaltul modernității. Spre exemplu, înainte, în preajma Sărbătorilor, colindătorii mergeau din ușă în ușă în toate cartierele orașului, iar cetele de urători umpleau străzile cu sunet de bice și clopoței. Astăzi, astfel de obiceiuri au devenit rare în zonele urbane, păstrându-se mai degrabă în satele din apropiere.

În schimb, târgurile de Crăciun au devenit noua atracție sezonieră, înlocuind vechile obiceiuri ale piețelor de iarnă. Ieșenii nu mai caută produse de la negustorii tradiționali din Hala Centrală, ci preferă vinul fiert și decorațiunile artizanale din fața Palatului Culturii.

Un alt obicei pe cale de dispariție este mersul la librării. Pe vremuri, Librăria „Junimea” sau „Casa Cărții” erau locuri de întâlnire pentru iubitorii de literatură, locuri unde studenții răsfoiau volume în tihnă. Acum, cumpărăturile online și audiobook-urile au schimbat relația cu cartea, dar cluburile de lectură reușesc încă să adune oameni în jurul poveștilor.

Dacă altădată Piața „Dimitrov” (aflată pe Bulevardul Independenței) era locul unde se adunau gospodinele pentru a cumpăra cele mai bune legume de la țăranii veniți din împrejurimi, astăzi supermarketurile și aplicațiile de livrare au schimbat obiceiurile. „Mai vin, dar mai rar. Înainte era un ritual – negociai, vorbeai cu oamenii, te întorceai acasă cu sacoșele pline și sufletul mai ușor. Acum, doar comand de pe telefon”, spune Maria Bârzu, o pensionară care încă păstrează obiceiul mersului la piață.

 

Noi ritualuri, noi spații de socializare

Totuși, în locul obiceiurilor pierdute apar altele. Piața Unirii, altădată centrul promenadelor, este acum scena protestelor civice și a evenimentelor culturale. Cafenelele din Copou au fost înlocuite de spațiile de coworking, unde tinerii își petrec zilele lucrând la laptopuri, iar plimbările pe Bulevardul Ștefan cel Mare sunt acum mai mult despre „street food” și evenimente urbane. Festivalurile de artă urbană, precum Street Delivery, și-au pus amprenta pe Iașul contemporan, aducând în prim-plan ideea de comunitate creativă. În locul bâlciurilor tradiționale, au apărut evenimente alternative – târguri de design, expoziții interactive și chiar concerte în spații neconvenționale.

Între vechi și nou – un oraș în continuă metamorfoză

Iașul nu își pierde identitatea, ci o reinterpretează. Ceea ce dispare lasă loc unor noi forme de expresie urbană. Tradițiile nu mor, ci evoluează. Fie că e vorba de reinventarea sărbătorilor de iarnă, de schimbarea modului în care oamenii se întâlnesc și socializează sau de trecerea de la obiceiuri rurale la stiluri de viață cosmopolite, spiritul orașului rămâne viu.

În final, fiecare generație își creează propriile tradiții, iar Iașul continuă să pulseze între trecut și viitor, păstrând în inima sa acea energie care l-a făcut mereu un oraș al culturii, al întâlnirilor și al poveștilor.

Maura ANGHEL

Chiar dacă unele tradiții dispar, altele se reinventează. Mesele în familie de sărbători sunt înlocuite de ieșiri la restaurant, dar semnificația rămâne aceeași – a fi împreună. Târgurile de iarnă, festivalurile gastronomice și evenimentele culturale aduc o formă nouă a legăturii comunitare. Orașul se schimbă, iar odată cu el și obiceiurile ieșenilor. Dar, dincolo de tehnologie și ritmul grăbit al vieții moderne, esența rămâne: nevoia de apartenență, de poveste și de amintiri împărtășite. Iar tradițiile, chiar și metamorfozate, își găsesc mereu locul în inimile celor care nu le lasă să dispară.