Controversă în Delta Dunării. Totul a început în iunie anul trecut

Dimensiune font:

| 03-02-2024 00:05

Activiştii de mediu de la WWF-România avertizează că o zonă umedă renaturată din Delta Dunării riscă să fie transformată, din nou, în teren agricol, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti în favoarea câtorva companii agricole.

„O zonă redevenită umedă în mod natural din Delta Dunării ar putea fi în curând transformată din nou în teren agricol, în ciuda opoziţiei comunităţii locale, care beneficiază de avantajele oferite de natură în ceea ce priveşte mijloacele de trai şi rezistenţa la schimbările climatice. Controversa a început în iunie anul trecut, când apele umflate ale Dunării au rupt digul care înconjoară o zonă de lângă Mahmudia, care fusese restaurată cu opt ani înainte cu fonduri UE şi devenise o zonă umedă înfloritoare şi plină de biodiversitate, care a stimulat semnificativ turismul. Au fost inundate peste 1.000 de hectare de terenuri agricole, iar acestea au redevenit un ecosistem tipic deltaic. Zona umedă nou inundată a fost bine primită de comunitate: 97% dintre localnici o preferă în starea sa actuală şi nu doresc ca ea să fie secată şi să fie folosită din nou în scopuri agricole, conform unui sondaj al WWF-România. Însă, deţinătorii de concesiuni agricole din zonă au obţinut hotărâre judecătorească (în primă instanţă) de reconversie a zonei în teren agricol – o hotărâre care ameninţă, de asemenea, să distrugă întreaga zonă umedă, inclusiv zona restaurată cu fonduri UE”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

Reprezentanţii WWF-România susţin că, de Ziua Mondială a Zonelor Umede, solicită ca zona umedă de la Mahmudia să fie desemnată de Guvern drept „zonă de reconstrucţie ecologică de interes naţional” pentru a proteja beneficiile naturale ale acesteia şi a permite comunităţii să se dezvolte pe baza lor.

„WWF este alături de locuitorii din Mahmudia, deoarece aceştia ştiu cât de multe beneficii aduc aceste zone umede reconstruite pentru viaţa şi mijloacele lor de trai. Reconstrucţia zonelor umede este esenţială pentru a inversa pierderea naturii şi pentru a creşte rezilienţa în faţa schimbărilor climatice. Pierderea acestei zone umede renaturate ar submina dezvoltarea durabilă în zonă şi eforturile de a restabili sănătatea celei mai mari zone umede din Europa”, a declarat Orieta Hulea, directorul naţional WWF-România.

Potrivit sursei citate, în perioada 2012 – 2016, WWF-România, în colaborare cu consiliul local Mahmudia şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a reuşit să reconstruiască 924 de hectare de zonă umedă, din incinta agricolă Carasuhat.

„Ecosistemul deltaic refăcut a îmbunătăţit rapid calitatea apei şi a determinat înmulţirea populaţiilor de peşti şi alte specii sălbatice din zonă, în beneficiul pescarilor locali şi al operatorilor de turism, deoarece situl a devenit un magnet pentru vizitatori. Numărul de pensiuni turistice s-a dublat după renaturare – investitorii în unităţi de cazare considerând pe de o parte zona reconstruită ca fiind o potenţială atracţie turistică şi pe de altă parte profitând de disponibilitatea fondurilor europene. Nu este surprinzător faptul că suprafaţa adiţională care a fost inundată anul trecut în urma cedării digului a fost bine primită de o majoritate covârşitoare a locuitorilor din Mahmudia. Cu toate acestea, deţinătorii de contracte de concesiune agricolă au obţinut în primă instanţă o hotărâre judecătorească pentru repararea digului – ceea ce ar însemna întoarcerea terenului la exploatare agricolă – chiar dacă aceştia plătesc taxe relativ modeste şi majoritatea profiturilor nu se întorc în comunitate sau în Deltă”, notează WWF-România.

La rândul său, Musonda Mumba, secretarul general al Convenţiei privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională, subliniază că, în 2024, „nu ne putem permite să pierdem mai multe zone umede”.

„Având în vedere Strategia UE privind biodiversitatea, care solicită intensificarea protecţiei şi refacerii naturii, precum şi Iniţiativa regională Ramsar privind insulele sălbatice de pe Dunăre, există o oportunitate pentru conservarea zonelor umede. Zonele umede refăcute oferă servicii ecosistemice imense care contribuie la o economie bazată pe natură, cum ar fi turismul durabil. Acest lucru se aliniază cu tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede privind bunăstarea umană. Reconstrucţia ecologică are potenţialul de a stimula strategiile de conservare şi de dezvoltare regională în zonele inundabile şi în zonele umede. Prin urmare, trebuie să încurajăm colaborarea transfrontalieră pentru a proteja aceste zone umede vitale”, a afirmat Mumba.

Denumită adesea „perla turismului românesc” datorită statutului său de sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, Delta a pierdut de-a lungul anilor suprafeţe semnificative, prin îndiguiri, desecări şi transformarea zonelor umede în terenuri agricole în timpul perioadei comuniste, ceea ce a afectat mijloacele de trai locale, în special pescuitul, şi a dus la pierderi dramatice de natură, conform datelor organizaţiei de mediu.

Delta Dunării, a doua cea mai mare deltă fluvială din Europa, este unul dintre cele mai valoroase habitate de pe continent pentru fauna din zonele umede. În prezent, terenurile agricole reprezintă aproape 13% din suprafaţa Deltei, mare parte dintre acestea fiind concesionate pentru o perioadă de până la 30 de ani unor mari companii agricole comerciale.

Convenţia privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională reprezintă o structură interguvernamentală mondială care oferă cadrul pentru acţiuni naţionale şi cooperare internaţională pentru conservare şi o utilizare durabilă a zonelor umede şi ale resurselor pe care le furnizează acestea.