Duminică, ziua în care votul poate rescrie viitorul politic al Europei: România, Polonia și Portugalia se află în fața unor decizii cruciale

Milioane de alegători din România, Polonia şi Portugalia vor vota în acest weekend în cadrul unei „super duminici” electorale care va determina cursul democraţiilor lor într-un moment de tensiuni politice, comerciale şi economice sporite.

În România, candidatul de extremă-dreapta se află pe primul loc în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în timp ce în Polonia, unde votul din primul tur este profund polarizat, un liberal, un conservator şi un candidat de extremă dreapta concurează pentru a deveni preşedinte. În Portugalia, care organizează alegeri legislative anticipate la doar 14 luni de la ultimul vot, statu-quo-ul pare să se menţină.

CEL MAI IMPORTANT VOT DIN ISTORIA POSTCOMUNISTĂ A ROMÂNIEI

În România, votul iniţial de anul trecut la prezidenţiale a fost anulat, iar câştigătorul-şoc al primului tur, un candidat de extremă dreapta, a fost exclus din noua cursă electorală, pe fondul unor îngrijorări generalizate cu privire la interferenţa Rusiei şi la alte nereguli. Aşadar, votul de duminică este al doilea tur al celui de-al doilea scrutin prezidenţial în şase luni.

De data aceasta, un ultranaţionalist, admirator al lui Donald Trump, care critică UE, se află în turul doi împotriva unui independent centrist, într-un vot pe care analiştii l-au numit cel mai important din istoria postcomunistă a ţării

George Simion, în vârstă de 38 de ani, care poartă şepci MAGA, promovează un program social conservator şi doreşte „melonizarea” Europei şi stoparea ajutorului militar pentru Ucraina, a câştigat confortabil primul tur cu 41% din voturi, aproape dublu faţă de scorul rivalului său.

Al doilea clasat, Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, în vârstă de 55 de ani, a prezentat turul doi drept o luptă între „o direcţie pro-occidentală şi una anti-occidentală pentru România”. Sondajele de opinie arată că diferenţa dintre cei doi se micşorează, unul dintre ele punându-i la egalitate.

Profitând de un val de frustrare a alegătorilor faţă de partidele principale din România, Simion a promis că, în cazul în care va câştiga, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu, câştigătorul votului anulat din noiembrie anul trecut.

Înfrângerea în primul tur a candidatului coaliţiei social-democrate-liberale aflate la putere a provocat demisia premierului proeuropean Marcel Ciolacu şi prăbuşirea de facto a guvernului. Acum trebuie formată o nouă coaliţie.

Analiştii au declarat că o victorie a lui Simion ar putea duce la o înclinare bruscă a ţării spre dreapta. Un acord de colaborare între partidul AUR al lui Simion, al doilea ca mărime din parlament, şi social-democraţii lui Ciolacu este văzut ca o posibilitate post-vot, la fel ca şi alegerile anticipate.

Scrutinul este urmărit îndeaproape de UE, care s-ar putea trezi cu încă un perturbator în regiune, alături de Ungaria şi Slovacia. De asemenea, sunt interesaţi de vot naţionaliştii - inclusiv din Washington - care au acuzat Bucureştiul de călcarea în picioare a democraţiei după ce votul iniţial a fost anulat, iar lui Georgescu i s-a interzis să candideze la reluarea scrutinului.

Preşedintele României are un rol semi-executiv, dar cu prerogative considerabile în politica externă, securitatea naţională, cheltuielile de apărare şi numirile din justiţie. De asemenea, preşedintele reprezintă ţara, membră NATO, pe scena internaţională şi poate exercita dreptul de veto la voturi importante în cadrul UE.

Daniel Mihai Dragomir stiripesurse.ro