Mihai Cistelican:România și-a ales partea în războiul economic SUA-UE: facem echipă cu Ungaria

Diviziunile puternice dintre cele 27 de state membre ale UE vor ieşi la iveală luni, când miniştrii comerţului vor avea prima ocazie de a discuta despre cum să răspundă la tarifele SUA, scrie cotidianul Financial Times, conform căruia Italia, Grecia, Ungaria, dar şi România s-ar opune unei escaladări a războiului comercial cu Donald Trump.

Preşedintele american Donald Trump a lovit Bruxelles-ul cu o combinaţie de trei lovituri - tarife sectoriale pentru oţel şi aluminiu, separat o taxă pentru industriei auto şi o rată tarifară de 20 % pentru aproape orice altceva.

În acest context, Comisia Europeană analizează măsurile înainte de a formula un răspuns pentru Washington.

„Principalul obiectiv este să ieşim din acest consiliu cu un mesaj unitar”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE cu privire la reuniunea de luni a miniştrilor UE pentru comerţ.

Cele trei tabere

Acest lucru ar putea fi dificil, comentează Financial Times. Franţa şi Germania militează pentru un răspuns de retorsiune puternic şi rapid, însă ţări precum Italia, Grecia, România şi Ungaria se opun escaladării, susţine corespondentul la Bruxelles al cotidianului financiar britanic.

Celelalte state membre susţin în mare parte strategia de amânare a Comisiei Europene şi pregătesc măsuri, oferind în acelaşi timp concesii pentru a negocia ridicarea tarifelor.

Adepţii unei poziţii dure doresc ca executivul european, care are competenţe extinse în materie de politică comercială, să îşi încarce „bazooka” în materie de comerţ, aşa-numitul instrument anti-coerciţie, care i-ar permite să lovească companiile americane de tehnologie şi alţi furnizori de servicii.

Un nou raport al Centrului pentru Politici Europene susţine că UE trebuie să pregătească o ripostă masivă „dintr-o lovitură” - inclusiv folosind instrumentul anti-coerciţie - pe lângă negocieri.

"Anunţul preşedintelui Trump privind tarifele din „ziua eliberării” nu este un conflict comercial în limitele regulilor. Este o încercare în toată regula atât de a rescrie ordinea economică internaţională, cât şi de a constrânge Europa şi alţi parteneri comerciali să i se supună”, a declarat Georg Riekeles, unul dintre autori.