'Rusia s-a abținut până acum să atace Republica Moldova'. În caz de atac, reacția României este un factor greu de calculat (DW)

”Rusia s-a abținut până acum să atace Republica Moldova, dar îngăduința lui Putin are la bază un calcul rece. În caz de atac, reacția României este un factor greu de calculat”, scrie cotidianul "Neue Zürcher Zeitung".

”Atacul Rusiei asupra Ucrainei a dat naștere unei dezbateri cu privire la amploarea ambițiilor revizioniste ale Moscovei. În primăvara anului 2022, Republica Moldova se temea că va deveni următoarea victimă a lui Vladimir Putin. Însă acest scenariu nu a devenit realitate”, scrie cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung.

Reacția României în cazul unui atac rămâne un factor greu de calculat

Expertul argumentează că un atac militar asupra Moldovei nu ar avea sens pentru Rusia în acest moment. Cu toate acestea, Chișinăul are într-adevăr motive de îngrijorare, fapt reflectat și în strategia de securitate națională din octombrie 2023, în care Rusia este descrisă ca fiind amenințarea principală la adresa țării, explică NZZ.

Ziarul elvețian constată că Moldova reprezintă o țintă ideală pentru o invazie. ”Această țară nu beneficiază de garanții externe de securitate și este slabă din punct de vedere militar, cu forțe armate care anul trecut numărau 5150 de soldați și cu un buget de apărare de 87 de milioane de dolari. Avioane și tancuri de luptă nu sunt disponibile”.

Posibile urmări ale unei ofensive contra Republicii Moldova

Ne aflăm, potrivit eminentului politolog, în fața unui vid de putere de care Rusia ar putea profita, ”infiltrându-și în prealabil în mod discret forțele speciale”. NZZ amintește că Rusia beneficiază și de un contingent de 1500 de soldați deja staționați în Transnistria separatistă, ale cărei unități de luptă ar putea și ele să intervină.

”În cazul unei operațiuni bine puse la punct, conducerea Republicii Moldova ar fi eliminată în câteva ore iar rezistența armată s-ar frânge și ea, fără ajutor extern, în câteva zile”, explică expertul.

Acest scenariu ar permite Moscovei să își arăte forța în "proxima ei străinătate", adică în fostul teritoriu sovietic, și să contracareze activitățile NATO, mai citim în analiza NZZ.

”Teritoriul cucerit ar deveni o trambulină ideală pentru a înjunghia Ucraina pe la spate, în vest. Însă aceasta este doar teoria”.

Un factor greu de calculat ar fi, în opinia expertului, comportamentul României, date fiind legăturile culturale strânse ale acestei țări cu Republica Moldova, scrie Wagener, potrivit căruia ”pe termen lung pare posibilă chiar și o reunificare a celor două state”.

”Este, deci, puțin probabil ca Bucureștiul să rămână pasiv în cazul în care Moscova ar ocupa din nou zona dintre râurile Prut și Nistru, așa cum a făcut-o în anii 1940. România ar putea să furnizeze arme și să-și desfășoare proprii soldați în uniforme moldovenești. Iar proviziile pentru lupta partizanilor ar putea fi organizate relativ ușor de-a lungul frontierei de 683 de kilometri”, scrie profesorul Wagener.