Revelionul pe stil vechi, tradiții și obiceiuri: Paharele din care s-a băut prima şampanie în noul an, sparte de podea
Dimensiune font:
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou de rit vechi sau ajunul Sfântului Vasile.
Această sărbătoare este comemorată de credincioşii creştini de rit vechi, care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.
Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.
Obiceiuri și tradiții de Anul Nou pentru creștinii ortodocși de rit vechi
În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.
Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat. Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri.
Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.
Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună
Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.
Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.
În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. Potrivit aceluiaşi recensământ efectuat în 2002, în România trăiesc 1.780 de armeni.
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou pe stil vechi
O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.
Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.
Rusii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.
Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou, potrivit bizbrasov.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau