Cum se spune corect: Paște sau Paști? Biserica recomandă o singură variantă

 Românii folosesc, atunci când se referă la sărbătoarea pascală, atât Paște cât și Paști. Mulți consideră că una este corectă și cealaltă este greșită, însă lucrurile nu stau chiar așa.

Ambele forme (Paște și Paști) sunt corecte, dar se folosesc în contexte diferite. Potrivit Dicționarului Ortografic Ortoepic și Morfologic al Limbii Romane‎ (DOOM), „Paște” este forma acceptată la singular a substantivului propriu masculin, în timp ce „Paști” este forma la plural a substantivului.

 

Biserica recomandă ”Paști”

 

Termenul ”Paști” provine din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică ”Pasah”, care înseamnă „a trecut”. Evreii numesc Pesah sărbătoarea libertății sau a azimilor, în amintirea trecerii prin Marea Roşie, când s-au eliberat din robia egipteană, conform Doxologia.

Biserica recomandă utilizarea formei Paşti, așa cum se regăsește atât în Sfânta Scriptură, în Cartea de învăţătură a diaconului Coresi din 1581, în Noul Testament din 1648, cât şi în Dicţionarul religios, publicat în 1994 de către Ion M. Stoian:

„Paști = cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuță; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 și 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach)”.

 

Ce spun experții

 

Specialiștii punctează de asemenea că ambele forme sunt corecte, însă scot în evidență existența unor nuanțe.  ”Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte. Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular -“Paşte” – sau cea de plural – “Paşti”. De exemplu, este corect să spunem: “Un Paşte fericit” (dar nu “Un Paşti fericit”, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, “Paşti” – nu spune nimeni “un cozonaci”)”, explică profesorul Bogdan Cristea..

Profesorul George Pruteanu scria, pe site-ul său, că „amândouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă”.

„Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul "Paşte", spunîndu-se, firesc, fie "sărbătorile de Paşti", fie "sărbătoarea Paştelui", explica George Pruteanu. „Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), câteva atestări ale cuvântului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amândouă. La Coresi aflăm "Paştile" ("Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie"), ca şi la Varlaam ("mieluşelul Paştilor"), dar în marea Biblie de la 1688 găsim "Paştele" ("Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi"). Venind mai încoace, la Coşbuc găsim "Paşti" ("Era după Paşti şi era un timp bun"), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, "Paştele": iată un citat din Hasdeu: "Ţara mai întâi de toate; Paştele mai pe urmă!"). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural”, mai adăuga profesorul Pruteanu.