Pesah – Sărbătoarea eliberării, a memoriei vii și a pâinii nedospite

 

Pesah comemorează eliberarea evreilor din sclavia egipteană, un moment fondator în istoria și conștiința poporului evreu. Potrivit tradiției biblice, după secole de robie, Moise – liderul ales de Dumnezeu – conduce poporul prin deșert, spre libertate. Cuvântul „Pesah” vine din ebraică și înseamnă „a trece peste”, amintind de ultima plagă trimisă asupra Egiptului, când îngerul morții a „ocolit” casele evreilor, salvându-le întâii născuți.

O masă simbolică, un timp sacru
Centrul sărbătorii este Sederul de Pesah, o cină ritualică ce are loc în primele două seri. Fiecare aliment de pe masă are o semnificație precisă: pâinea nedospită (matza) amintește de graba cu care evreii au plecat din Egipt, neavând timp să lase aluatul să crească. Ierburi amare (maror) evocă amărăciunea sclaviei. Un amestec dulce numit haroset simbolizează mortarul folosit în muncile grele. Fiecare gest, fiecare gust, fiecare întrebare are rolul de a reconstrui emoțional drumul din robie către demnitate.

„Sederul este mai mult decât o cină. Este o punte peste timp, o scenă în care fiecare copil devine martor, fiecare bătrân – povestitor, și fiecare generație – parte dintr-o memorie vie”, spune Lea C., profesoară de limbi străine și mama a trei copii. Pentru ea, Pesah este sărbătoarea care păstrează identitatea în ciuda oricărei împrăștieri.

Fără pâine, cu mult sens
În timpul celor opt zile de sărbătoare (șapte în Israel), se evită consumul oricărui produs dospit. Nu doar pâinea, ci și biscuiții, pastele, berea sau orice aliment fermentat sunt înlocuite cu variante speciale, „kosher le-Pesah”. Această curățenie alimentară este însoțită de o curățenie profund simbolică: mulți evrei fac un ritual de purificare a casei, eliminând orice urmă de „hametz” (aluat dospit), ca o formă de reînnoire interioară.

„Este un exercițiu spiritual. Îți golești cămările, dar îți umpli inima de sens. Renunți la ceva pentru a te reconecta cu ceea ce contează cu adevărat: libertatea, solidaritatea, grija față de cel slab”, explică rabinul Avraham R.

Întrebările copiilor – inima sărbătorii
Un moment-cheie al serii este când cel mai mic dintre copii întreabă: „De ce această noapte este diferită de toate celelalte nopți?”. Este o întrebare ritualică, dar și o invitație la reflecție. În tradiția evreiască, întrebarea e mai valoroasă decât răspunsul. Ea ține vie curiozitatea, empatia, învățarea.

„Îmi place să văd cum copiii mei prind ideea. Nu este vorba doar de o poveste veche. Este despre dreptul fiecărei ființe de a fi liberă. Despre cum, și astăzi, putem fi prizonierii fricii, ai rutinei sau ai uitării”, mărturisește emoționată Esther B., educatoare și bunică.

Pesah, oglinda unei umanități mereu în căutare
Dincolo de ritual și tradiție, Pesah este o sărbătoare profund umană. Ne reamintește că libertatea nu e un dat, ci un drum. Că amintirea suferinței nu trebuie îngropată, ci transmisă, cu sens și blândețe. Că fiecare masă poate deveni altar de dialog, și fiecare copil – gardian al unui adevăr simplu: nu suntem cu adevărat liberi până când nu suntem cu toții liberi.

Pesah rămâne o ancoră. Un legământ viu între trecut și viitor, între identitate și speranță. Și o invitație tăcută, dar clară: să nu uităm niciodată gustul libertății. 

Tania DAMIAN