Elevii învață ca niște roboți. Școala românească îi pregătește pentru examene, nu pentru viață

 * în România, inclusiv la Iași, școala a ajuns să fabrice elevi care repetă mecanic lecții pentru examenele de Română și Matematică, ignorând dezvoltarea lor reală * materiile artistice sunt marginalizate, iar tinerii cresc dezorientați, lipsiți de instrumentele necesare pentru a trăi echilibrat și creativ

 

În România de astăzi, școala nu mai modelează oameni, ci fabrică roboți de examene.
Elevii sunt antrenați să memoreze mecanic pentru probele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat, în special la Limba română și Matematică, sacrificând orice urmă de educație autentică. Restul disciplinelor — muzică, desen, educație fizică — sunt reduse la tăcere, deși tocmai ele ar putea construi viitori adulți echilibrați și creativi.

Secretarul de stat Sorin Ion a recunoscut deschis că între materiile școlare se face o ierarhizare „involuntară”, dar devastatoare: totul gravitează în jurul examenelor. Profesorii, elevii și părinții sunt prinși într-un sistem în care adaptarea la formatul de test a devenit mai importantă decât dezvoltarea umană.

 

Epuizare generalizată în rândul elevilor

La Iași, în colegii și licee de prestigiu, fenomenul se simte acut: elevii învață exclusiv pentru rezultate la teste, nu pentru a-și forma mintea sau caracterul. Gimnaziul a devenit un maraton absurd între teze, evaluări, meditații și simulări. Copiii nu mai au timp să simtă, să creeze, să se descopere. „Fac pregătire în fiecare zi pentru examenul de admitere în clasa a V-a. Sunt la un pas de epuizare. După ce lucrăm enorm de mult la clasă, merg la meditații. Este mai mult decțt obositor”, ne-a spus Ioana, elevă în clasa a IV-a la o școalră de prestigiiu din Iași.

Profesorii atrag atenția că lipsa artelor din educație compromite echilibrul emoțional al viitorilor adulți. „Nu poți deveni un intelectual autentic fără consum de artă, literatură sau muzică”, spun multe cadre didactice, însă în România, aceste domenii vitale sunt ignorate, considerate „de mâna a doua” într-un sistem obsedat de note și clasamente.

La nivel național, rapoarte oficiale și cercetători în educație trag semnale de alarmă: elevii nu învață în profunzime („deep learning”), ci repetă șabloane pentru a bifa modele de examen. Reforma curriculară riscă să rămână literă moartă dacă examenele continuă să favorizeze învățarea prin memorare seacă.

Mulți profesori cer regândirea completă a Evaluării Naționale și Bacalaureatului. Șabloanele și baremele arbitrare distrug validitatea examenelor și transformă educația într-un mecanism steril de selecție. În lipsa unei schimbări radicale, orașe ca Iași, altădată bastioane ale culturii și creativității, riscă să își piardă generațiile de tineri într-un sistem educațional care le anihilează potențialul uman.

Clara DIMA